Iohannis cere Parlamentului reexaminarea legii privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate
0Preşedintele României a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate, fiind probleme legate de conceptele definite în actul normativ.
Iohannis atrage atenţia că, potrivit acestei legi, centrele comunitare „pot fi înfiinţate într-un stat terţ”, însă, în accepţiunea dreptului Uniunii Europene, sintagma "stat terţ" se referă la statele non-UE sau aparţinând Spaţiului Economic European (SEE) şi, ca urmare, este necesară o clarificare a acestei sintagme.
În opinia şefului statului, este necesară şi „o minimă detaliere" a modului de derulare a raporturilor funcţionale dintre centrele comunitare şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
„Potrivit art. I pct. 3, cu referire la art. 3 alin. (3) din Legea nr. 86/2016: '(3) Centrele comunitare în străinătate îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice şi, după caz, cu oficiile consulare din ţările respective'. În acelaşi timp, potrivit art. I pct. 5 cu referire la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 86/2016: 'Art. 5. - (1) Centrele comunitare româneşti nu au personalitate juridică şi funcţionează în cadrul DRP. Atribuţiile centrelor comunitare vor fi reglementate prin acordurile internaţionale menţionate la art. 3 alin. (1)", explică Iohannis.
Probleme și cu directorul centrului comunitar
Totodată, preşedintele susţine că ar fi utilă reevaluarea cerinţei conform căreia directorul centrului comunitar trebuie să aibă reşedinţa sau domiciliul de minimum un an în zona în care îşi va exercita mandatul şi a măsurii în care aceasta "este suficientă pentru o bună cunoaştere a nevoilor" respectivelor comunităţi.
„De asemenea, la art. 6 alin. (1) se prevede că centrele comunitare româneşti în străinătate sunt conduse de câte un director, numit şi eliberat din funcţie de către conducerea instituţiei, cu avizul MAE, director care a susţinut un concurs în cadrul DRP. Prin raportare la această normă, apreciem că este neclar dacă directorul centrului provine doar din rândul personalului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, susţinând anterior concursul în cadrul instituţiei, sau dacă norma se referă la concursul ce va fi susţinut exclusiv în vederea ocupării postului de director al centrului comunitar”, se mai arată în cererea de reexaminare.
O altă observaţie vizează salarizarea directorului centrului comunitar, care ar urma să fie stabilită prin raportare "la nivelul funcţiei de ministru-consilier".
„Apreciem că este necesară reanalizarea soluţiei legislative întrucât, prin trimiterea generală şi la legislaţia referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, devine neclar în ce măsură vor fi aplicabile şi dispoziţiile referitoare la nivelul de salarizare stabilit în funcţie de vechimea care poate fi echivalată", transmite preşedintele.
El aduce în discuţie şi art. 6 alin. (3), conform căruia Departamentul pentru Românii de Pretutindeni poate contracta personal pe plan local, iar salarizarea se va realiza în acord cu legislaţia statului de reşedinţă.
Aspectul salarizării
„Considerăm că nu se justifică în conţinutul art. 6 alin. (4) raportarea la legislaţia română privind salarizarea şi la cea privind plata personalului trimis în misiune în străinătate. (...) În plus, întrucât art. 6 alin. (4) din legea supusă reexaminării a fost modificat în Camera decizională şi având în vedere impactul financiar al noii soluţii legislative, era necesară solicitarea fişei financiare actualizate pentru proiectul de lege”, indică şeful statului.
El face o observaţie şi cu privire la anexa legii care cuprinde „Cererea privind înregistrarea la misiunea diplomatică şi solicitarea de înfiinţare a unui centru comunitar", menţionând că, potrivit legislaţiei actuale, cetăţenii români aflaţi în străinătate se înregistrează la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României prin Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetăţeni