Inventarul gafelor care îl trimit pe ministrul Liviu Pop direct în Istorie. De la „genunche” la „greşelile se pot corecta, erorile nu”

Ministrul Educaţie, Liviu Pop, a oferit, de la preluarea portofoliului în executivul Tudose şi până în prezent, o variată şi colorată gamă de gafe. Plecând de la cea care i-a adus titulatura de ministrul „genunche” la cea de marţi, din plenul Senatului, de la dezbaterea moţiunii simple, parcursul politic al ministrului a fost presărat cu numeroase gafe.

Povestea gafelor lui Liviu Pop, ministrul actual al Educaţiei, începe în 2016, înainte ca acesta să ocupe un post în executivul condus de Mihai Tudose. Atunci, cu ocazia unei operaţii, şeful de la Educaţie îşi asigura prietenii de la Facebook că „totul este sub control, operaţia la genunche a decurs bine”. Or, conform DEX, forma corectă a substantivul este genunchi, nu genunche. De atunci, substantivul „genunche” s-a lipit scai de numele ministrului.

A uitat că a mai fost ministru al Educaţiei

Liviu Pop revine în atenţia publică în luna iunie, când, după demiterea Guvernului Grindeanu printr-o moţiune de cenzură, compoziţia executivul se schimbă, iar majoritatea PSD-ALDE îl propune pe Liviu Pop pentru funcţia de ministru al Educaţie. În timpul audierilor pentru viitorii miniştri, Liviu Pop spune că propunerea de a fi ministru l-a onorat şi responsabilizat în acelaşi timp şi a subliniat cât de important este că ministerul e condus, pentru prima dată în istorie, de un reprezentant al învăţământului preuniversitar. Gafa nu a rămas netaxată, deputatul liberal Raluca Turcan amintindu-mi de anul 2012, când a fost ministrul interimar al Educaţiei  în guvernul condus la aceea vreme de Victor Ponta. Şi atunci, ministru Pop a ţinut prima pagină a ziarelor, mai ales prin decizia de a desfiinţa Consiliulului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) tocmai în ziua în care consiliul urma să dea un verdict privind plagiatului fostului premier Victor Ponta.

Şcoala e gratuită pentru copil, părintele fiind cel care plăteşte

Într-o intervenţie televizată, ministrul Educaţiei a scos o nouă perlă, spunând că-n România gratuitatea educaţiei este stabilită prin Constituţie, iar copilul nu plăteşte nimic, părintele şi statul fiind cei care plătesc.

„Educaţia e gratuită conform Constituţiei. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plăteşte nimic”, declara în luna iulie ministrul Educaţiei la un post de televiziune.

Mai mult, cu toate că părintele asigură o parte din „gratuitea” învăţământului de care beneficiază copilul, ministrul nu este de-acord ca aceştia să aibă şi un cuvânt de spus în privinţa materiilor studiate: „Părintele participă la decizii, dar nu se prea pricepe”, a fost răspunsul tranşant dat de ministru.

Se încurcă în inspectorii şcolari

La sfârşitul lunii august, ministrul Educaţiei emitea un ordin de demitere a 13 inspectori şcolari din ţară, în baza unor controale care ar fi scos la iveală mai multe nereguli în contractele de management derulate de aceştia. Cu toate că gestul său a fost sever criticat, ministrul nu a dat înapoi şi a propus alţi inspectori în posturile rămase libere. Dorind să-şi arate susţinerea pentru noul inspector şcolar numit la Arad, Liviu Pop a sunat-o personal pe Maria Paşcalău ca să o felicite pentru numirea prin delegare la conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ). Surpriza a venit însă a doua zi, când printr-un ordin de ministru atribuţiile de la condurea inspectoratului îi erau oferite altei persoane decât cea pe care o felicitase personal.

Părinţii să nu-şi ducă copiii în şcoli nesigure

Cu puţin timp înainte de începerea noului an şcolar şi în contextul discuţiilor legate de siguranţa din şcolile româneşte, ministrul Educaţiei a servit o nouă perlă. Întrebat ce-i sfătuieşte pe părinţii care se tem să-şi ducă copiii în şcoli nesigure, care nu au avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, ministrul a oferit un răspuns care i-a revoltat pe specialiştii în educaţie: „Să nu îi mai ducă la şcoala respectivă. În nicio şcoală neautorizată nu ar trebui să lăsăm copiii astăzi.”

Trei greşeli gramaticale în doar nouă secunde

În timpul unei şedinţe de Guvern de la începutul lunii septembrie, ministrul Educaţiei a reuşit performanţa de a face trei greşeli gramaticale în doar nouă secunde:
1. Programele trebuiesc – corect: trebuie
2. ,,planurile cadru- va fi modificat"- corect: planurile-cadru vor fi modificate
3. ,,va fi modificat şi planu, li programul" / corect: vor fi modificate şi planul, şi programul

Discurs de început de an şcolar cu năbădăi gramaticale

La începutul noului an şcolar, ministrul Educaţiei a ţinut un discurs presărat cu greşeli gramaticale, unde cuvântul „copiii” a fost folosit cu doar doi „i”, cu toate că contextul cerea forma cu trei „i”. Pentru a se spăla pe mâini de greşeală, ministrul a dat vina pe un funcţionar public, care i-ar fi transcris greşit discursul.

„E o greşeală pe care mi-o asum. Forma discursului meu este pusă pe blog. Un funcţionar din minister a greşit la transcriere, corectând anumite lucruri. E o greşeală pe care mi-o asum în numele funcţionarului din minister”, a declarat ministru într-o intervenţie la Antena 3.

Mai mult, când a fost pus să explice de unde vine cel de-al treilea „i” şi de ce este necesară utilizarea lui, ministrului i s-a oprit brusc telefonul.

„Greşelile se pot corecta, erorile nu”

Cea mai recentă gafă marcă Liviu Pop a fost oferită de acesta luni, în plenul Senatului, la dezbaterea moţiunii simple privind educaţia. În discursul său, ministrul a spus că în viaţă există greşeli şi erori şi greşelile se pot corecta, dar erorile nu.

„Mi s-au adus nenumărate reproşuri în ultimele luni de când am preluat conducerea acestui minister, multe dintre ele de ordin personal, cum scriu, cum mă exprim. Nu voi încerca să mă disculp. În viaţă, ca şi în politică, există greşeli şi există erori. Este esenţial însă faptul că greşelile se pot corecta, erorile nu”, a declarat Liviu Pop în faţa senatorilor.

Sub conducerea lui Pop, Târgovişte a devenit judeţ

În cadrul sesiunii de vara din acest an a examenului de Bacalaureat, doi elevi din Dâmboviţa au fost eliminaţi pe motiv de fraudă la istorie. În acest sens, ministerul condus de Liviu Pop s-a autosesizat şi a trimis un corp de control în „judeţul Târgovişte”, în loc de judeţul Dâmboviţa. Câteva minute mai târziu, eroarea a fost corectată şi pusă pe seama „unor probleme tehnice care au generat o serie de erori de livrare".