Instanţa a mai admis o sesizare de neconstituţionalitate pe Legea alegerilor locale. CCR va decide câte semnături sunt necesare pentru o candidatură

Tribunalul Bucureşti şi Judecătoriile de Sector au decis să trimită la Curtea Constituţională excepţia de neconstituţionalitate ridicată de 200 pentru Bucureşti, M10 Bucureşti, Noua Republică, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi Uniunea Creştin Democrată din România cu privire la numărul minim de semnături care trebuie depuse în vederea candidaturii la alegerile locale.

Judecătorii au dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la articolul 49 alin. 2 din Legea nr. 115/2015 care prevede că pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi pentru fiecare listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean trebuie depusă o listă de susţinători care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează.

Partidele 200 pentru Bucureşti, M10 Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR au decis să depună în Bucureşti liste de susţinători cu doar 3 semnături, numărul legal de semnături pentru înfiinţarea unui partid politic.

„Considerăm că numărul ridicat de semnături solicitate este discriminatoriu pentru iniţiativele politice noi şi menţine monopolul partidelor politice vechi. În plus, numărul foarte mare de semnături solicitate de legea 115/2015 este semnificativ crescut prin comparaţie cu cel din alte ţări europene, fiind necesară o aliniere la normele şi practicile europene. Astfel, pentru primăria din Londra sunt necesare doar 330 de semnături, iar pentru primăria din Berlin sunt necesare doar 250 de semnături. Pentru primăria Municipiului Bucureşti sunt cerute, însă, cca. 18.000 de semnături“, arată liderii celor cinci partide.

„Noi puteam alege să furăm, să copiem semnăturile între noi, să copiem semnăturile mai vechi, să începem strângerea de semnături înainte de apariţia deciziei BEC, să strângem semnăturile pe formulare în alb şi să scriem numele candidaţilor în ultima zi pe ele aşa cum au făcut partidele care aparent au strâns numărul necesar de semnături. Noi am înţeles, însă, să respectăm legea şi să nu apelăm la acţiuni ilegale în campania de strângere de semnături. Am decis să nu împrumutăm şi să nu girăm practicile clasei politice învechite care s-a obişnuit să scoată din condei semnăturile necesare candidaturilor. Nu dorim să legitimăm aceste practici, nu dorim să legitimăm un proces electoral care porneşte cu suspiciuni de fraudă. Vrem ca orice iniţiativă politică nouă, locală sau naţională, să poată intra în alegeri cu şanse egale şi să participe într-un proces electoral corect. Vrem ca dreptul de a fi ales al oricărui cetăţean, chiar dacă nu face parte din rândurile partidelor vechi, să fie respectat“, se mai arată în comunicat. 

200 pentru Bucureşti, M10, Noua Republică, PACT şi UCDR militează pentru reforma procesului electoral şi liberalizarea vieţii politice. 

„Considerăm că reducerea la 3 a numărului minim de semnături cu care se poate înfiinţa un partid politic în România este un prim pas spre liberalizarea vieţii politice, dar este inutil în condiţiile în care:

• Pragul electoral s-a menţinut la 5%;
• Numărul de semnături necesare pentru a candida la alegerile locale şi parlamentare a rămas foarte mare;
• Partidele neparlamentare nu au reprezentanţi în secţiile de vot, existând astfel riscuri ridicate de fraudă;
• Nu există o lege a votului prin internet care să permită exercitarea dreptului la vot a unui număr cât mai mare de persoane din ţară şi din străinătate;
• A fost promulgată legea care interzice executarea conturilor partidelor parlamentare. Preşedintele Iohannis se face astfel părtaş, alături de partide, la fraudarea alegerilor prin promulgarea legii şi netrimiterea acesteia la Curtea Constituţională. Competiţia electorală nu mai poate fi egală şi corectă, în aceste condiţii“, susţine partidele.