Infografie / Alegeri parlamentare 2012. Prezenţa la vot la închiderea urnelor este de 41,72%, faţă de 39,26%, în 2008

La închiderea urnelor, 41,72% dintre românii înscrişi pe listele electorale şi-au exprimat votul  pentru viitorii reprezentanţi în Parlament. Dintre aceştia, 40,49% provin din mediul urban şi 43,40% din mediul rural.

În judeţul Teleorman s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la vot, (54,73%) superioară mediei naţionale. Judeţul cu cea  mai redusă prezenţă la vot a fost Timiş, unde doar 32,50% din totalul alegătorilor înscrişi pe liste s-au prezentat la urne.

Primele cinci judeţe fruntaşe la nivel de prezenţă la urne au fost Teleorman (54,73%), Gorj (54,14%), Mehedinţi (50,14%), Olt (49,79%), Giurgiu (49,10%). La alegerile parlamentare trecute, tot în judeţul Teleorman s-a înregistrat cea mai ridicată prezenţă la vot, unde 52,68% dintre alegători şi-au exprimat opţiunea.

Judeţele cu cea mai redusă participare la vot au fost Timiş (32,50%), Maramureş (33,70%), Cluj (35,27%), Arad (35,28%) şi judeţul Sibiu, unde doar 37,12 % dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale permanente s-au prezentat la urne. Judeţul cu cei mai puţini participanţi la vot a fost, şi în 2008, Timiş, unde doar 31,57% şi-au exprimat preferinţa la urne.

În anul 2008, prezenţa la vot la nivel naţional, în momentul închiderii urnelor, a fost de 39,26%, unde 35,63% dintre alegătorii care provin din mediul urban şi 44,24% dintre cetăţenii cu drept de vot din mediul rural.

CLICK PE IMAGINE PENTRU A VEDEA PREZENŢA LA VOT PE ÎNTREAGA DURATĂ A ZILEI

Prezenţa la vot pe sectoare în Bucureşti:

Sectorul 1 – 42,39%
Sectorul 2 – 41,16%
Sectorul 3 – 37,27%
Sectorul 4 – 39,56%
Sectorul 5 – 35,76%
Sectorul 6 – 40,79%

ALEGERI PARLAMENTARE 2012

Alegeri parlamentare 2012: Retrospectiva zilei de duminică

Ziua de duminică a fost decisivă pentru România următorilor patru ani. Din aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept la vot, 41,72% s-au prezentat la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlament. Prezenţa la vot de ieri a fost cu 2,46% mai mare decât la alegerile parlamentare din 2008.

Duminică seară, după închiderea urnelor, exit poll-urile prezentate de adevarul.ro, preluate de la cinci institute de sondare a opiniei publice, atribuiau victoria Uniunii Social Liberale cu cel puţin 54% din voturi.

Luni dimineaţă, la ora 10.00, Biroul Electoral Central (BEC) a confirmat victoria USL prin înaintarea rezultatelor parţiale. Potrivit acestora, la Camera Deputaţilor, USL a obţinut la parlamentare 58,63 %, iar ARD - 16,69 %. La Senat, social-liberalii au câştigat 60,03% din voturi, iar Alianţa România Dreaptă – 16,95%.

Cifrele atribuite USL reprezintă cel mai mare scor obţinut de o formaţiune după FSN care a avut 66% la alegerile din 1990.

Liderii USL speră la o majoritate cât mai largă, motiv pentru care premierul Victor Ponta a făcut o ofertă de alianţă către UDMR, în speranţa de a avea două treimi din fotoliile viitorului Legislativ. Victor Ponta a declarat că a discutat cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi că de luni vor începe discuţiile pentru crearea unei majorităţi constituţionale cu Uniunea.Iniţial, răspunsul lui Kelemen a fost precaut, dar nu a exclus o posibilă alianţă cu social liberalii. Pe de altă parte, copreşedintele USL, naţional-liberalul Crin Antonescu, şi-a contrazis partenerul politic, susţinând că nu au discutat încă despre o alianţă de guvernare şi că „toate posibilităţile sunt deschise”. La nici 24 de ore de la declaraţii, Kelemen Hunor a revenit, însă, cu o declaraţie prin care a confirmat că negocierile dintre UDMR şi USL pentru o eventuală alianţă vor fi demarate înainte de publicarea rezultatelor finale ale scrutinului din 9 decembrie.

În timp ce formaţiunile politice aşteaptă redistribuirea voturilor, care reprezintă o şansă de a prinde totuşi mai multe locuri în Parlament pentru democrat-liberali, prioritatea preşedintelui Traian Băsescu este desemnarea viitorului premier. După doar două zile înainte de alegeri, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, şeful de stat a schiţat profilul următorului prim-ministru. În termeni plastici, Băsescu a afirmat că-şi doreşte un premier care „să rupă puţin filmul“ şi care „să nu aibă lucruri ascunse în CV”. Astfel, chiar dacă USL a depăşit 50% din voturi, Victor Ponta nu poate fi sigur de fotoliul de şef al Executivului. Pe piaţa politică s-au vehiculat şi alte nume, precum Mircea Geoană, George Maior, Ioan Rus sau Călin Popescu Tăriceanu. Băsescu i-a exclus pe ultimii doi, cel puţin la nivel declarativ.

Presa internaţională relatează despre mult-anunţata şi deloc surprinzătoarea victorie a USL, subliniind că alianţa lui Băsescu, ARD, a fost sancţionată de alegători din cauza măsurilor de austeritate aplicate. De asemenea,  publicaţiile internaţionale se concentrează asupra conflictului Băsescu-Ponta şi „coabitarea problematică” ce urmează.