În ce condiții se pot pensiona magistrații din România, în comparație cu cei din alte țări UE

În ultimele luni, condițiile de pensionare ale magistraților din România au reintrat în atenția publică, însă nu sunt o temă nouă. De-a lungul anilor, atât vârsta la care aceștia se pot retrage din activitate, cât și pensiile pe care le primesc au stârnit controverse.

Pensiile magistraților au marcat începutul sistemului pensiilor speciale în România, fiind introduse în 1997, la inițiativa fostului ministru al Justiției, Valeriu Stoica, în timpul guvernului condus de Victor Ciorbea. Măsura a fost justificată atunci prin nevoia de a atrage în magistratură cei mai buni absolvenți de drept.

Vârsta de pensionare a magistraților în România vs. alte țări UE

În prezent, magistrații se pot pensiona la vârsta de 60 de ani, dar numai dacă îndeplinesc condiția de vechime minimă de 25 de ani în funcțiile de judecător sau procuror. Această regulă permite obținerea unei pensii de serviciu de 80% din baza de calcul, conform legii 282 din 19 octombrie 2023.

O analiză realizată de Factual arată că aceste condiții sunt diferite față de cele din orice alt stat membru al Uniunii Europene. 

Analiza confirmă afirmația premierului Bolojan, care a arătat că magistrații nu se pot pensiona mai devreme de 65 de ani în niciun alt stat din Uniunea Europeană. Șase state permit pensionarea la 70 de ani, iar alte 20 la vârsta de 65 de ani. România este singurul stat care permite pensionarea la 47 de ani. 

Alte condiții de pensionare pentru magistrați

Pe lângă condițiile de pensionare, mai devreme decât în cazul altor profesii, magistrații beneficiază și de pensii calculate la nivelul a 80% din ultimul salariu brut obținut.  

Un nou proiect, pe care Guvernul Bolojan urmează să își asume răspunderea în Parlament, ar urma să scadă veniturile acestei categorii profesionale și să crească vârsta de pensionare la 65 de ani. 

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat un aviz pentru noua inițiativă, însă negativ. Proiect instituie condiția vechimii în muncă de cel puțin 35 de ani, context în care fiecare generație va ieși la pensie treptat, mai târziu cu un an. Acesta mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate. 

După asumarea proiectului în Parlament, Opoziția are posibilitatea de a depune moțiune de cenzură și de a sesiza CCR. Inițiativa poate fi contestată și de către magistrați – precedentul proiect a fost atacat la Curtea Constituțională de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Amintim că, proiectul anterior propus de Cabinetul Bolojan, ce prevedea pensii în cuantum de 70% din salariul net și o perioadă de tranziție de 10 ani pentru creșterea vârstei de pensionare, a fost respins de judecătorii constituționali pe motiv că nu avea avizul CSM.