Guvernul vrea încă un filtru pentru protejarea monumentelor istorice
0Executivul a decis înființarea unei structuri care să analizeze contestațiile legate de protejarea imobilelor istorice, în condițiile în care în prezent nu există un organism distinct care să soluționeze asemenea spețe, după decizia dată în primă „instanță”.
Mai precis, Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, înfiinţarea Comisiei pentru Soluţionarea Contestaţiilor în domeniul Patrimoniului Cultural Imobil, printr-o ordonanţă de modificare a Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Potrivit notei de fundamentare, înfiinţarea Comisiei pentru Soluţionarea Contestaţiilor în domeniul Patrimoniului Cultural Imobil a fost propusă în vederea „eficientizării procesului de soluţionare a contestaţiilor cu privire la propunerile Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sau la propunerile comisiilor zonale şi a eliminării unor potenţiale incompatibilităţi în rândul membrilor acestor comisii”.
Comisia va analiza şi va soluţiona motivat contestaţiile privind mai multe categorii de acte emise de către Ministerul Culturii direct sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, cum ar fi: comunicări privind declanşarea procedurii de clasare/declasare, ordinul de clasare, de declasare sau răspunsul motivat privind neclasarea sau nedeclasarea. Clasarea înseamnă că un imobil sau o parte din acesta intră în „Lista monumentelor istorice”, în timp ce declasarea, că iese din aceasta, deci nu mai e interzisă intervenția – consolidare, dărâmare etc. – asupra acestuia.
Membrii acestei comisii au dreptul la o indemnizație lunară care nu poate depăși 10% din leafa unui secretar de stat, deci maximum 1.664 de lei. Pentru a încasa această sumă trebuie să participe la minimum o ședință pe lună. De asemenea, are loc decontarea cheltuielilor în vederea participării la ședințe. Comisia e compusă din 9 membri, dintre care doi funcționari publici din cadrul direcției de specialitate a Ministerului Culturii, instituție condusă de Lucian Romașcanu (foto). Membrii Comisiei, cu excepția funcționarilor publici, sunt specialiști sau experți atestați de Ministerul Culturii în domeniile protejării monumentelor istorice și patrimoniului arheologic. Membrii sunt numiți prin ordin de ministru, pentru un mandat de doi ani.
A doua părere, dar îngreunează procedura de avizare
Alexandru Pânișoară, președinte al Asociației pentru Dreptul Urbanismului, susține că modificarea făcută de Guvern nu va schimba cu mult situația din prezent. „Comisiile actuale nu funcționează și nu au un regulament concret, în primul rând. De aia se ajunge la contestații. E o altă comisie care doar va mări numărul de membri de prin structuri. Nu face să îmbunătățească, ci îngreunează procesul de avizare. Oricum, procedurile de avizarea durează mult. Unele avize durează și doi ani”, a precizat Pânișoară pentru „Adevărul”.
Pe de altă parte, noua structură ar putea ajuta la formularea unei a doua opinii instituționale. „Contestațiile se judecă acum de aceleași comisii care au pronunțat votul. Da, din punctul acesta ar fi bună o a doua opinie, una imparțială”. Întrebat dacă noua structură îi va favoriza fie pe cei cu interese imobiliare, fie pe cei care protejează patrimoniul, Pânișoară a subliniat că nu prin modificare e înclinată balanța pentru una dintre părți, fiind doar încă un filtru pentru o decizie, ci ceea ce va conta va fi calitatea persoanelor care vor fi numite în comisie. Așadar, stă în pixul ministrului semnalul privind direcția noii structuri.