Generațiile de după 1989, decisive în alegeri ANALIZĂ

Generațiile tinerilor născuți după 1989 vor juca un rol important la următoarele alegeri, dat fiind că numărul lor îl depășește pe cel al seniorilor, însă o provocare majoră rămâne găsirea soluțiilor pentru a îi convinge să meargă la urne, potrivit specialiștilor.

Ultimele date prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă în ceea ce privește structura pe grupe de vârste a celor cu drept de vot arată că odată cu europarlamentarele din iunie 2024, tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani vor depăși ca număr categoria vârstnicilor, adică seniorii cu vârste începând cu 65 de ani. Concret, cifrele arată că segmentul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani este de 4.227.008, în timp ce categoria vârstnicilor este de 3.940.795 de persoane cu drept de vot. Această categorie de tineri este una cu persoane care nu au cunoscut deloc regimul comunist, fiind născute după Revoluția din 1989.

Mai mult, din rândul celor tineri, aproximativ 1,1 milioane de persoane vor fi la primul vot pe care îl dau în ceea ce privește Parlamentul European, un rând de alegeri care de cele mai multe ori nu suscită prea mult interes, cu excepția unor momente în care mobilizarea a ținut mai mult de un context profund anti-Putere și de antipatie față de unii lideri, cum s-a întâmplat în 2019, când prezența a fost 49,2% (față de 32,44% în 2014, 27,67% în 2009 și 29,47% în 2007).

Ce spun specialiștii

Potrivit specialiștilor, absența de la vot și dezinteresul general al tinerilor reprezintă o provocare pentru partide, care de multe ori ajung să ignore această categorie. În contextul în care numărul votanților de până în 34 de ani îl depășește pe cel al alegătorilor de peste 65 de ani, sociologul Mircea Kivu a explicat pentru „Adevărul” că publicul tânăr va conta în măsura în care se va mobiliza la vot, dar pentru asta trebuie găsite canalele de comunicare potrivite.

„Probabil că partidele deja își fac deja asemenea studii sau sper că își fac. În orice caz, după mine sunt două lucruri importante. Pe lângă conținutul mesajelor pe care ar trebui ca partidele să le transmită, este și stilul de adresare, al canalelor prin care se adresează. Este clar că tinerii nu numai că sunt interesați de alte lucruri, dar au și o altă cultură, un alt mod de a comunica, sunt receptivi la alte moduri de a comunica față de cel tradițional”, a subliniat Mircea Kivu.

Prin urmare, sociologul susține că inclusiv o rețea socială ca Facebook nu prea mai face față noilor realități. „Este clar că modelul actual în care partidele se adresează electoratului, aproape exclusiv prin televiziuni și eventual Facebook, nu are cum să atingă electoratul tânăr”, a mai explicat Mircea Kivu.

Problema plecării celor tineri

La rândul său, sociologul Alfred Bulai a subliniat că în general prezența tinerilor la vot este una mult mai scăzută. „În permanență problema este aceea de a scoate românii la vot. În general, cei în vârstă merg la vot pentru că nu prea mai au soluții. Tinerii votează mai puțin de principiu, dar depinde foarte mult de mediul rezidențial”, a punctat sociologul, referindu-se la mediile din care provin cei tineri, care influențează interesul față de prezentarea la urne.

O explicația a lui Bulai e legată de mobilitatea tinerilor. „Structura demografică este deficitară în România. Sunt localități în România în care sunt puțini sub 60 de ani. Cum să îi aduci la vot, dacă ei nu sunt acolo?”, a completat sociologul, care a punctat faptul că interesul e mai mare doar la prezidențiale, pentru că inclusiv la parlamentare țara noastră a decis să aibă doar șase mandate pentru reprezentarea a milioane de persoane plecate.

Potrivit specialistului, „partidele politice vor trebui să se reinventeze pentru populația din România”, în ceea ce privește următoarele campanii electorale, ca să vină cu mesaje care să aducă oamenii la vot, indiferent de tipul de alegeri.

Ultimul eurobarometru, publicat cu șase luni înainte de europarlamentare, arată că 75% dintre cei chestionați în România ar merge să voteze, ceea ce face țara noastră să prindă top cinci la nivelul UE din punct de vedere al interesului. Nivelul de interes al tinerilor era mai scăzut față de cel al altor categorii, adică 64%, însă peste media UE, care era de 56%.

Românii din străinătate

În datele AEP figurează cu domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS (pașaport cu menţionarea statului de domiciliu) 904.796 de români. Cei mai mulți sunt înregistrați în Republica Moldova, adică 279.024 de persoane cu cetățenie română, apoi în Germania, cu 122.653 de persoane, și Italia, cu 91.516 de persoane. Borna de 50.000 de persoane cu cetățenie română, dar domiciliate în străinătate și cu pașaport CRDS, mai e trecută de Statele Unite ale Americii (64.136) și Spania (60.095). Numerele acestea contează, pentru că vor fi luate în considerare când vor fi organizate secțiile de votare din diaspora. La polul opus, țările în care figurează un singur român domiciliat sunt: Antilele Olandeze, Belize, Comore, Capul Verde, Insulele Cayman, Djibouti, Guyana Franceză, Jamaica, Laos, Sri Lanka, Nepal, Coreea de Nord, Polinezia Franceză, Rwanda, Tadjikistan, Uganda și Republica Vanuatu. În cazul acestora, de obicei secția este organizată pe lângă o misiune diplomatică sau o ambasadă mai mare.