Frăţia penalilor din Parlament: zece deputaţi propun modificări scandaloase la Codul Penal. Procurorii, ameninţaţi cu închisoarea

Un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală care pune frână avântului procurorilor a fost depus la începutul lunii trecute de zece deputaţi. Potrivit hotnews.ro, proiectul îi lasă pe procurorii fără o serie de instrumente de anchetă, îngreunează obţinerea denunţurilor, face mai dificilă arestarea şi reţinerea, reduce termenele de prescripţie şi introduce o nouă infractiune: abuzul de putere al organelor judiciare.

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală a fost înregistrat în procedură de urgenţă pe data de 2 aprilie, la Senat, iar acum se află în stadiu incipient, de avizare, potrivit Hotnews.ro. Acest proiect de modificare prevede, printre alte zeci de modificări: arestarea preventivă „pe probe“, nu pe „suspiciuni“; politicienii dictează cum pot fi folosite probele de la denunţători; scurtarea termenelor de prescriptie; descurajarea denunţătorilor; pedepsirea procurorilor şi a judecătorilor pentru abuz în serviciu. 

Cine sunt iniţiatorii

Dintre cei zece parlamentari (nouă de la PSD şi unul de la minorităţi) care au iniţiat proiectul, patru sunt cercetaţi penal, trimişi în judecată sau chiar condamnaţi.

Pe lista celor zece se sunt:

• Bogdan Gheorghe-Dănuţ (deputat PSD)
• Marian Ghiveciu (deputat PSD trimis în judecată de procurorii DNA pentru „instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, acând dreot consecinţă onţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată“)
• Marius Manolache (deputat PSD urmărit penal de DNA în dosarul Realitatea Media, potrivit unui comunicat al DNA din octombrie 2013. Acesta este cercetat de fals în acte. Potrivit Hotnews.ro, Marius Manolache a declarat intr-o emisiune la B1 TV ca este finul lui Ponta).
• Adrian Mocanu (deputat PSD)
• Ciprian Nica (deputat PSD - vicepresedinte la Comisia Juridica)
• Florin-Costin Paslaru (deputat PSD, condamnat în martie 2015 de ÎCCJ pentru conflict de interese, judecătorii aplicând o amendă penală de 2.000 de lei, pentru că şi-a angajat fiul la biroul sau parlamentar)
• Nicolae Păun (deputat PRPE – minorităţi)
• Cătălin-Marian Rădulescu (deputat PSD, trimis în judecată pe 18 aprilie 2014 de procurorii DNA, fiind acuzat de dare de mită şi de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia şi dare de mită)
• Rodin Traicu (deputat PSD)
• Eugen Constantin Uricec (deputat PSD).

Printre cele mai grave modificări aduse Codului de Procedură Penală prin proiectul celor zece se numără:

• Condamnări mai greu de obţinut. „(2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului, instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială.“, se arată în alineatul 2 al articolului 103 modificat.

Argumentaţia apare în expunerea de motive: „În textul actual, magistratul trebuie să constate «dincolo de orice îndoială rezonabilă“ că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, aceasta însemnând că încă are dubii, dar totuşi pronunţă o condamnare, trecând peste aceste dubii care generează îndoieli“.

• Descurajarea denunţătorilor. Iniţiatorii propun modificarea alineatului 3 al articolului 290 în felul următor: „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii ei“.

Alineatul 2 al articolului 292 se modifică în felul următor: „Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii ei“.

Cei zece iniţiatori explică această modificare propusă spunând: „Modificarea care se propune constă în completarea textului cu un termen de 6 luni, suficient pentru ca mituitorul să se gândească dacă face sau nu denunţul ce i-ar conferi o clauză de impunitate. Neexistenţa unui asemenea termen ar duce la posibilitatea persistenţei unei activităţi infracţionale a mituitorului (făptuitorului) constând într-un şantaj perpetuu asupra persoanei care a dat/luat mită. Este adevărat că textul actual permite organelor judiciare descoperirea unor fapte de corupţie şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate, dar nu se poate permite ca mituitorul să beneficieze de o clauză de impunitate pe un timp nedeterminat. Clauza de impunitate ar putea încălca principiul caracterului echitabil al procesului penal care consacră faptul că «orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit legii» şi de aceea pentru a minimaliza aceste încălcări este necesară introducerea unui termen cât mai scurt de la dată săvârşirii faptei în interiorul căruia să funcţioneze clauza de impunitate pentru mituitor/făptuitor.“

• Pedepsirea procurorilor şi judecătorilor. Şi printre cele câteva zeci de modificări pe care cei zece parlamentari le propun, aceştia introduc o nouă infracţiune, prin care, practic, îi ameninţă cu închisoarea pe procurori.

Astfel, la capitolul II, „Infractiuni de serviciu, dupa articolul 296 este introdus un articol nou, art 296 indice 1 intitulat „Abuzul de putere al organelor judiciare“, care sună în felul următor:
„Fapta lucrătorului de cercetare penală, procurorului sau judecătorului care în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, de a promite persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situaţie procesuală care să ducă la neluarea unei măsuri preventive sau luarea ori înlocuirea unei asemenea măsuri cu una mai uşoară, în schimbul căreia acesta să denunţe persoane care au săvârşit infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea ocupării unei funcţii publice.“, se spune în primul alineat al articolului, care are, în total cinci alineate care tratează diferite situaţii, prevăzând pedepse diferite
Iniţiatorii explică această modificare, după cum se arată în Expunerea de Motive: „De;i Codul Penal sancţioneaza abuzul de putere al organelor judiciare aşa cum este prevăzut la art 280 «Cercetarea abuzivă» şi articolul 283 «Represiunea nedreaptă», aceste incriminări nu sunt suficiente (...)“.