Florin Cîțu folosește datele Eurostat pentru a contrazice Guvernul interimar în privința „creșterii nesustenabile”

Fostul premier Florin Cîțu critică dur discursul public potrivit căruia România ar fi avut, în ultimii ani, un model de creștere economică „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat prin datorie privată. Într-o analiză bazată pe date Eurostat, Cîțu susține că această narațiune este falsă și că adevărata problemă a economiei românești este datoria publică.

 Cîțu afirmă că, de fapt, România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din UE.

„Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public, aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”, afirmă Cîțu, citând datele Eurostat privind datoria consolidată a sectorului privat ca procent din PIB.  

Potrivit fostului premier, dacă firmele și gospodăriile din România sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci teoria potrivit căreia creșterea economică ar fi fost alimentată de datorie privată nu se susține.

„Povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei. Aici este nodul problemei”, mai spune Florin Cîțu. 

„Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat”

Fostul premier critică și soluția aleasă de actuala guvernare pentru reducerea deficitului bugetar: creșterea taxelor pentru mediul privat. 

„Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”, susține el.

„Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs”

Cîțu afirmă că această decizie a fost propusă chiar de Ministerul Finanțelor și asumată de premier, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o contradicție: instituția responsabilă de gestionarea deficitului ar fi decis ca nota de plată să fie acoperită de sectorul care nu l-a generat:

„Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate”.

Cîțu concluzionează că „nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană”.

„Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc.Datele sunt publice. Merită citite înainte de a mai repeta lozinci”.