Interviu EXCLUSIV VIDEO Traian Băsescu: Demagogia naţională a crescut şomajul în Europa – PARTEA A II-A

În continuarea interviului acordat ziarului „Adevărul“, preşedintele României vorbeşte despre şomajul în rândul tinerilor şi despre rolul pe care Uniunea Europeană ar trebui să-l joace în combaterea acestu fenomen.

Se spune că mişcările autonomiste alimentează un sentiment din ce în ce mai puternic de euroscepticism. Senzaţia e că instituţiile europene au ajuns la un fel de limită a jocului. O simţiţi şi dvs.?   Categoric o resimte şi România. Să ştiţi că limita jocului nu este atât din punct de vedere al conţinutului şi reglementărilor din tratate, cât din punct de vedere al birocraţiei. Bruxelles-ul este la fel de birocratic ca şi România, dar o birocraţie mai eficientă. În mod categoric, tratatele trebuie revizuite, dar nu în sensul reprimării autorităţii Bruxelles-ului, ci dimpotrivă, în sensul creşterii vitezei de integrare. Atâta timp cât, pe de o parte, o să avem acasă la noi momente mai dificile, discursul izolaţionist, discursul anti-Bruxelles, argumentăm acest discurs cu ceea ce se vede cu ochiul liber: un Bruxelles, o Uniune cu structuri relativ greoaie şi destul de puţin eficiente. S-ar putea ca euroscepticismul să crească şi atunci va trebui să eficientizăm pe baza revizuirii tratatelor chiar instituţiile UE. Aş vrea o comisie mult mai puternică în relaţia cu guvernele statelor membre, aş vrea un Parlament European mult mai puternic în a legifera pe tot cuprinsul UE şi în mult mai multe domenii decât cele în care legiferează în momentul de faţă şi aş vrea o politică de securitate mult mai robustă la nivel european. Iar aceste lucruri nu se pot întâmpla fără o revizuire în sens pozitiv a tratatelor.

Pot să vă spun că există foarte multe exemple, de la politică bancară monetară şi protecţia pieţei muncii, care au fost, nu doar împotriva unei Europe solidare şi unite, dar a unei Europe care s-ar gândi să meargă pe o cale de integrare pronunţată. 
Eu cred că această criză este testul pe care ni l-a dat viaţa, nouă, liderilor europeni, statelor membre, test pe care mulţi dintre noi nu l-au trecut. Nu l-au trecut pentru că imediat ce au avut impresia că le pică bine la intern au justificat criza ori prin deciziile Bruxelles-ului, ori, pur şi simplu, au întors spatele soluţiilor Bruxelles-ului. O să vă dau un exemplu. Bruxelles-ul a iniţiat câteva programe prin care să scădem şomajul la nivelul Uniunii Europene.

INTERVIU EXCLUSIV Traian Băsescu: România se opune sistemului de vot majoritar în UE

Una dintre politicile UE vizează şi scăderea şomajului la nivelul tineretului?
Abia acum, în ultima parte, se abordează separat problema tineretului. În fază iniţială, în 2010, au început primele abordări ale Comisiei, care venea cu soluţii în Consiliul European legate de reducerea şomajului, care, la acea vreme, era de 8-8,5 % la nivelul UE.

S-a mai întâmplat să crească.
N-am mai fost în stare să ne corelăm cu această politică la nivelul Uniunii, iar efectul neizolării de propunerile Comisiei Europene a fost o creştere a şomajului. UE a depăşit media de 10%.

Ne apropiem de 11%.

Iată ce am reuşit să facem în criză. Ne-am cantonat în demagogia internă, în demagogia naţională, n-am fost capabili să generăm nişte politici comune pentru care Comisia Europeană a pus resurse financiare la dispoziţie. N-am fost în stare să ne corelăm la nivelul UE, iar efectul este că, în loc să diminuăm şomajul la nivelul Uniunii, l-am crescut. Şi l-am crescut la nişte limite la care pot genera crize sociale care să nu se limiteze la o singură ţară.

Puteţi fi mai precis? Vreau să pornim de la Spania, unde şomajul atinge 22%. Şi 42% în rândul tinerilor.
Nu numai în Spania. Şi noi avem un tronson mai mare de tineri şomeri, chiar dacă avem un şomaj în scădere faţă de 2011 şi faţă de 2012. România şi-a scăzut şomajul sub 7%. Însă, în interiorul acestei cifre statistice, cei mai afectaţi sunt tinerii. Este adevărat, nu s-a ajuns la procentele din Spania sau din Grecia, de câte 45%. La noi, 20% din şomeri sunt din rândul tinerilor. De aceea, şi noul buget ne face o alocare de 140 de milioane de euro pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. România, spre deosebire de alte ţări, cât a fost de mare criza, a avut acele programe de creare de mici societăţi pentru tineri, programe de start-up, de 10.000 de euro, ceea ce a avut un oarecare efect. Însă, în mod categoric, nu reuşim să fim eficienţi la nivel european, pentru că avem demagogia naţională şi, de ce nu, la unele guverne se manifestă chiar neîncrederea în propunerile Comisiei. Eu cred că, în momentul de faţă, dacă există o structură care are expertiză completă la nivelul UE, aceasta este Comisia Europeană, care cumulează aproape cei mai buni specialişti din toate ţările, fie că este vorba de Germania, Marea Britanie, Italia, Franţa, România.