Este diferența de opinii dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria o problemă pentru Guvernul Bolojan? „E normal ca ambii să aibă păreri diferite”

Executivul se confruntă adesea cu diferențe de opinie pe teme majore, iar discuțiile în contradictoriu se remarcă mai ales între PNL și PSD. Aceasta este însă o consecință a coaliției de guvernare cu partide diferite. În unele cazuri, poziția președintelui Nicușor Dan merge însă pe aceeași direcție cu cea a PSD, fiind în contradicție cu opinia premierului Ilie Bolojan. O astfel de situație aproape că a anulat instalarea cabinetului Bolojan. 

Proiectul pentru reforma pensiilor magistraților este unul dintre subiectele care au stârnit declarații dure și în contradictoriu în coaliție încă de când a fost propus de conducerea Guvernului, dat fiind faptul că nu a pornit din Ministerul Justiției, condus de PSD.

După respingerea legii de către CCR, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a luat inițiativă și a organizat consultări la Parlament, propunând formarea unui grup de lucru pentru elaborarea unui nou proiect. El a afirmat recent și că premierul Ilie Bolojan trebuie să plece acasă, dacă va propune un nou proiect pentru schimbarea condițiilor de pensionare ale magistraţilor,fără consultări cu actorii din domeniu sau fără a ţine cont de observaţiile preşedintelui Nicuşor Dan.

Remărcile făcute de președintele interimar al PSD au fost urmate de o observație a premierului Bolojan, la Antena 3 CNN: „În condițiile în care orice partid consideră ca Guvernul nu își face datoria are posibilitatea să depună moțiune de cenzură și să facă o majoritate în Parlament cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece”.

Propunerile președintelui, ignorate

Șeful statului spunea chiar înainte de adoptarea în Parlament, în urma unei analize a deciziilor CCR, că cea mai bună soluție ar fi o fereastră de 15 ani pentru creșterea vârstei de pensionare, iar calculul pensiilor să se raporteze la 75% din ultimul salariu net. Inițiativa Guvernului, deși putea fi modificată în Parlament, a rămas neschimbată, cu o perioadă de tranziție de 10 ani și un procent de 70% pentru calculul pensiilor.

Întrebat de ce nu a respectat solicitarea președintelui, răspunsul premierului Bolojan a fost că nu au existat solicitări scrise în Legislativ, conform procedurii: „Pe componenta de magistrați nu am avut un astfel de amendament”.

În ciuda diferențelor de opinie care se remarcă chiar între premier și șeful statului, președintele Nicușor Dan intervine, afirmând într-o conferință de presă că „tipul acesta de declarații merge mult prea departe. (...) În momentul acesta există o injustiție socială, există o așteptare socială pe reforma pensiilor magistraților, și, în mod responsabil, fiecare dintre partidele din Coaliție trebuie să contribuie la rezolvarea acestei probleme”.

Instalarea Guvernului Bolojan, marcată de diferențe de opinie

Aceasta nu este prima temă cu privire la care opiniile premierului și președintelui nu merg în aceeași direcție. O altă măsură cu referire la care s-au remarcat diferențe este reforma administrației publice locale. Președintele a susținut că este „inechitabil” să obligi autoritățile locale să facă aceleași reduceri ca în administrația centralǎ.

„Există o diversitate legată de modul în care primăriile și-au organizat activitatea. Unii și-au descentralizat serviciile și au cheltuieli mai mari. (...) Alte primării au serviciile înglobate. Atunci, înainte să standardizezi activitatea, e inechitabil să îi obligi să dea același procent de oameni afară”, afirma șeful statului la Digi24 încă din luna septembrie.

Reforma este o restanță a pachetului doi de măsuri fiscale. Premierul Ilie Bolojan cere o reducere cu 10% în toate administrațiile locale, în timp ce PSD ar vrea ca alegerea să rămână la latitudinea primarilor și a șefilor de consilii județene, între reduceri de personal de 10% sau reduceri de cheltuieli de 10%.

Anterior, problema majorării TVA aproape că a oprit instalarea Guvernului. Premierul Ilie Bolojan a fost desemnat să formeze Guvernul pe 19 iunie, cu doar o zi înainte de expirarea mandatului interimar al lui Cătălin Predoiu la Palatul Victoria. Asta după ce desemnarea a fost amânată de discuția în contradictoriu privind creșterea TVA de la 19% la 21%. Majorarea a fost pusă pe masă de Ilie Bolojan în cadrul negocierilor privind stabilirea măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar.

Nicușor Dan, care a dat în scris în campania electorală că în mandatul său de președinte nu va crește TVA, s-a opus la acel moment, fiind susținut de PSD și UDMR.

Un echilibru de forțe sau o problemă între Cotroceni și Palatul Victoria

Dincolo de asigurarea unui echilibru, atât între polii de putere ai statului cât și în coaliție, unde se regăsesc cele mai mari partide din România, diferențele de opinie între conducerea de la Palatul Cotroceni și cea de la Palatul Victoria sunt uneori periculoase. În unele cazuri, astfel de situații au aprins adevărate conflicte în spațiul public și nu și-au găsit rezolvarea decât în forma unor sesizări pe conflicte de natură juridică soluționate de judecătorii Curții Constituționale. S-a întâmplat în cazul președintelui Traian Băsescu și premierului Victor Ponta și în cazul președintelui Klaus Iohannis și premierului Viorica Dăncilă.

Politologul George Jiglău este de părere că în actualul context e greu de crezut că premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan pot ajunge până acolo, remarcând stilul de poziționare al președintelui, care permite executivului să tranșeze problemele care țin de guvernare. Șeful statului nu a ieșit niciodată în față cu critici dure, ci doar a comunicat public, context în care și-a exprimat opiniile, de multe ori răspunzând la întrebările presei: „Nicușor tot timpul a împărtășit nevoia asta de a lua măsuri (n. r. – cu premierul Ilie Bolojan) care să rezolve problema. Poate că au fost diferențe de opinie cu privire la ce măsuri să fie luate, dar și-a exprimat o părere, după care decizia a fost la Guvern”.

Acesta mai subliniază că este bine să vedem un concurs de opinii între liderii statului, atâta vreme cât nu înaintează către un conflict politic sau chiar personal.

„Să ne amintim că erau vremuri în politica românească în care președintele dădea tonul și percepția era că prim-ministrii doar execută, perioada Băsescu mai precis. Și, la vremea respectivă, lucrul ăsta era criticat. De ce mai aveam prim-ministru? Că e de formă, că, de fapt, Guvernul e condus de la Cotroceni, că se încalcă separația puterilor în stat și așa mai departe. Deci nu era bine nici când era prea multă uniformitate, să zicem, între prim-ministru și președinte. Acum, dacă apar păreri diferite, iarăși ne punem problema asta. Au mai fost și perioada cu Iohannis și premier de la PSD, chiar și Băsescu cu premier de la PSD. Acum, mi se pare că e mai mult o discuție, nu e un conflict precum Băsescu versus Ponta, de calibru mare.

Noi suntem în contextul acestei separări a puterii executive între guvern și președinție pe anumite subiecte, între președintele și prim-ministru ca conducători ai celor două instituții. Și se întâmplă și că, uneori, cum e cazul și acum, președintele și prim-ministrul vin din zone politice, din partide diferite. Nicușor Dan are un trecut mai aparte. Și atunci, e normal ca ambii să aibă păreri diferite, nu ne-a plăcut nici când erau identice, câtă vreme nu se duc înspre un conflict, așa, politic și chiar personal”, mai explică politologul George Jiglău.

„Atribuțiile au fost folosite la maxim de fiecare dintre părți”

„Nu mi se pare că totuși lucrurile sunt într-o zonă problematică, în așa fel încât să spunem că eventualele diferențe de opinie pe care le vedem între Nicușor Dan și Bolojan ridică probleme în ceea ce privește funcționalitatea guvernului sau a coaliției. Dacă ceva nu merge, nu e din cauza acestui conflict”, mai spune politologul, remarcând cu privire la discuțiile privind majorarea TVA-ului că, după ce a fost instalat în funcție, aceasta a fost printre primele măsuri luate de cabinetul pe care îl conduce Ilie Bolojan.

Așadar, „atribuțiile au fost folosite la maxim de fiecare dintre părți, de Bolojan în cazul ăsta, și în egală măsură și președintele s-a manifestat în continuare”, concluzionează politologul George Jiglău.