Deputații au adoptat proiectul privind înființarea unui comitet special pentru funeraliile de stat

Funeraliile de stat vor fi organizate de un comitet special, conform noilor reglementări adoptate miercuri de Camera Deputaților, în calitate de for legislativ decizional.

Deputații au adoptat proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr.1/2024 pentru completarea articolului 17 din Legea nr.215/2016 privind ceremoniile oficiale.

Conform actului normativ, se constituie Comitetul de organizare a funeraliilor de stat ca structură fără personalitate juridică, coordonată de șeful Cancelariei prim-ministrului.

Măsura este necesară pentru o coordonare unitară având în vedere implicarea mai multor instituţii cu atribuţii în organizarea ceremoniilor oficiale, potrivit iniţiatorilor, scrie Agerpres.

„Prezentul act normativ va avea impact pozitiv asupra imaginii României prin manifestarea consideraţiei şi înaltei aprecieri de care se bucură anumite categorii de personalităţi publice. În ceea ce priveşte costurile ce rezultă în urma intrării în vigoare a măsurii propuse prin acest proiect de act normativ, acestea nu pot fi estimate la acest moment, având în vedere faptul că se referă la un eveniment care nu poate fi preconizat când va avea loc", precizează iniţiatorul în expunerea de motive, semnată de fostul premier Marcel Ciolacu.

În cadrul dezbaterilor generale, care au avut loc în urmă cu o săptămână, deputata S.O.S. România Ana Marcela Baş a susținut că proiectul legislativ este unul tehnic, administrativ, menit să clarifice proceduri, dar în realitate ar ridica o problemă de fond - cine gestionează simbolurile statului şi în ce limite.

„Nu vorbim aici doar despre organizarea unor ceremonii, vorbim despre memoria, despre recunoaşterea meritelor excepţionale, despre modul în care statul român îşi onorează personalităţile şi momentele istorice. Vorbim despre simboluri naţionale, nu despre simple proceduri administrative. În forma propusă, proiectul transferă organizarea funeraliilor de stat sub control direct al Executivului. Această abordare ridică întrebări legitime privind echilibrul instituţional şi riscul politizării unor acte care ar trebui să rămână deasupra ciclurilor politice şi deasupra intereselor guvernamentale de moment. Demnitatea naţională nu trebuie gestionată de guverne vremelnice. (...) Pe de altă parte, există nevoia unei clarificări în domeniu", a explicat deputata, care a anunţat că S.O.S. România se abţine de la vot.

Deputatul PNL Daniel Gheorghe a subliniat că în orice naţiune care se respectă există instituţia fostului şef de stat, iar funeraliile naţionale fac parte din această componentă esenţială sub aspectul respectului pentru valorile naţionale, constituţionale şi democratice.

„În România, după Revoluţia din decembrie 1989, am avut funeralii la cel mai ridicat nivel, iar funeraliile din România care au reuşit să strângă cei mai mulţi oameni au fost cele destinate unui fost şef de stat, cap încoronat, Regele Mihai I al României, celui care, în mod firesc, după Revoluţia din 1989, ar fi trebuit să i se redea drepturile de suveran al României, pentru că a fost înlăturat printr-o lovitură de stat orchestrată de Rusia şi de regimul criminal comunist instaurat prin forţa armatei roşii. (...) Să reînvăţăm să respectăm România, respectând însuşi instituţia fostului de şef de stat", a afirmat deputatul liberal.

Deputatul AUR Dan Tanasă a ironizat proiectul: „După organizarea comitetului pentru organizarea funeraliilor de stat cred că este absolut urgent şi necesar să organizăm comitetul pentru deplasarea pe covorul roşu, care să-l ajute pe preşedintele Nicuşor Dan să înţeleagă, să ţină dunga covorului roşu, atunci când merge la ceremoniile oficiale”.

Proiectul a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.