De ce nu ne vrea Germania în Schengen

Germania se opune aderării României la spaţiul Schengen, a anunţat ministrul de Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich. El a invocat drept motive corupţia şi nefuncţionarea statutului de drept.

Germania nu este de accord cu aderarea rapidă a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, a anunţat ministrul de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, informează „Der Spiegel“.

Germania îşi va exercita dreptul de veto în cazul în care ţările menţionate vor solicita o decizie la Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care va avea loc la Bruxelles, în 7 şi 8 martie.

„Chiar şi considerarea aderării parţiale, adică intrarea cu aeroporturile şi porturile maritime, este scoasă de la masa discuţiilor“, a completat ministrul german.

Friedrich a susţinut că există obiecţii puternice din partea statelor membre din cauza corupţiei şi a nefuncţionării statului de drept în ambele ţări.

El a adăugat că Germania va lua măsuri pentru a preveni aşa-numita imigraţie a sărăciei din Bulgaria şi România.

Cum a evoluat poziţia Germaniei

În ianuarie 2011, miniştrii de Interne din Franţa şi Germania au semnat o scrisoare comună prin care au cerut amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, chiar dacă ţara noastră îndeplinea criteriile tehnice de aderare.

Olanda s-a opus aderării pentru a bloca migraţia muncitorilor români şi bulgari şi a introdus condiţia unui raport MCV pe Justiţie pozitiv, pentru primirea în Schengen.

Finlanda (stimulată de Germania) şi Germania au aderat, pe rând, la acest punct de vedere, însă au renunţat în urma negocierilor cu partea română. În primăvara anului 2012, Germania şi Franţa au propus o soluţie de compromis: aderarea României la Schengen în două etape – mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime, apoi cu cele terestre.

Din vara anului 2012, însă, relaţiile dintre politicienii de la Bucureşti şi Berlin s-au deteriorat.

Majoritatea USL l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu şi a operat schimbări legislative rapide, care vizau, de exemplu, atribuţiile Curţii Constituţionale. Acţiunile au fost criticate de oficialii de la Berlin, inclusiv de cancelarul Angela Merkel, care le-au caracterizat drept încălcări ale regulilor statului de drept.

După aceste evenimente, Germania a revenit la ideea Olandei de a lega aderarea la Schengen de un raport pe Justiţie pozitiv.

Raportul pe Justiţie al Comisiei Europene din ianuarie 2013 a fost negativ, fiind criticate „superimunitatea“ parlamentară, selecţia procurorilor şefi şi păstrarea unor miniştri cu dosare penale în Guvernul USL.

Războiul declaraţiilor la Bucureşti

Anunţul ministrului de Interne de la Berlin a venit în contextul unui război al declaraţiilor între oficialii de la Bucureşti, alimentat de eşecul previzibil al aderării la Schengen.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a făcut un anunţ surprinzător: „România va renunţa la aderarea la spaţiul Schengen dacă nu va fi primită la Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care va avea loc la Bruxelles, între 7 şi 8 martie“.

„Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, înseamnă faptul că acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces“, a explicat Corlăţean.

„Cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare”, a concluzionat ministrul de Externe.

Declaraţia a atras critici de la Palatul Cotroceni, Administraţia Prezidenţială caracterizând-o drept o opinie „strict personală“. 

„Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se delimitează de aceste afirmaţii şi reiterează faptul că România îşi menţine întregul interes pentru aderarea la spaţiul Schengen cât mai curând“,  a precizat purătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.

Premierul Victor Ponta a susţinut că Titus Corlăţean a vorbit în numele Guvernului şi i-a cerut lui Băsescu să tacă.

„Cu cât tace şi cu cât face mai puţin scandal, cu atât Guvernul României şi România au şanse să se integreze mai repede şi mai bine în Europa“, a comentat Ponta.

„Dacă decizia va fi din nou de amânare, atunci e clar că va fi nevoie de o soluţie politică a acelui stat care se opune intrării noastre în Schengen şi noi vom aştepta, nu va mai fi pe agenda Guvernului României intrarea în Schengen ca o prioritate“, a explicat Ponta. ;

Ce înseamnă să fii sau să nu fii în Schengen

Aderarea României la spaţiul Schengen nu va aduce o revigorare bruscă a economiei. Nu este vorba de efecte imediate asupra economiei, ci de efectele îmbunătăţirii imaginii asupra economiei României. În fond, se circulă şi astăzi liber în Uniunea Europeană, dar mai lent. Totuşi, există unele avantaje economice de care România va beneficia odată cu intrarea în Schengen.

Aderarea la acest spaţiu are ca efect ridicarea controalelor frontierelor interne ale statelor membre, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală. Mai exact, intrarea în Schengen va facilita circulaţia mărfurilor, camioanele româneşti nu vor mai sta ore, chiar zile la cozi pentru intrarea sau ieşirea din spaţiul Schengen. De asemenea, este de aşteptat şi reducerea birocraţiei asociate acestui tranzit.

„Intrarea în spaţiul Schengen ar determina un tranzit al mărfurilor mult mai facil. Dar importanţa aderării la Schengen este mai mult simbolică. În momentul în care ai o astfel de componentă, eşti mai aproape de integrare şi eşti mai respectat, intri în clubul select al Uniunii. Astfel, eşti văzut altfel ca ţară şi poţi atrage mai uşor investitori“, a declarat pentru „Adevărul“ analistul economic Ionel Blănculescu.

Decizia aderării României la spaţiul Schengen va transmite un semnal pozitiv investitorilor, dar un refuz al aderării va fi interpretat ca un vot de blam adus României şi capacităţii Guvernului de a duce la bun sfârşit reforme vitale în justiţie şi alte domenii.

De asemenea, este vorba de un semnal emoţional transmis pieţelor financiare, sensibile la orice informaţie: în caz de aderare, nivelul dobânzilor la creditele româneşti ar putea scădea, interesul pentru acţiunile societăţilor autohtone ar putea creşte.