Analiză De ce au respins italienii reforma în justiție a Georgiei Meloni. Expert: „Suntem într-un impas, nu numai în România”
0Un referendum recent inițiat de premierul Italiei, Georgia Meloni, atrage atenția asupra temei justiției și modul în care funcționează. Cazul Italiei ilustrează, de fapt, un impas privind organizarea puterii judecătorești, prezent și în alte state, inclusiv România, explică profesorul în științe juridice Radu Carp.
Constituția Italiei permite două tipuri principale de referendum:referendumuri abrogative, pentru anularea unor legi, și referendumuri constituționale, destinate validării reformelor.
Referendumul constituțional din 22-23 martie, inițiat de guvernul condus de Georgia Meloni, i-a adus acesteia o înfrângere severă, propunerile sale fiind respinse cu un scor de 54%. Dincolo de implicațiile politice ale acestui rezultat, fiind afectată în mod semnificativ poziția premierului, profesorul în științe juridice Radu Carp este de părere că demersul inițiat în Italia este exact tipul de reforma care lipsește și în România și pe care nimeni nu o inițiază.
Ce prevede reforma inițiată de Georgia Meloni
Reforma separa carierele judecătorilor și procurorilor astfel încât aceștia să nu mai poată schimba funcția. În prezent, în Italia, magistrații intră în cariera juridică printr-un examen unic și pot schimba rolurile pe parcursul ei.
De asemenea, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) din Italia, instituția care supervizează numirile și problemele disciplinare, ar fi fost scindată în două organisme distincte și autonome, urmând ca membri să fie trași la sorți și nu aleși. Demersul s-a confruntat însă cu o opoziție vehementă atât din partea magistraților, cât și a opoziției de centru-stânga.
Tragerea la sorți, în loc de alegeri în CSM
Situația din Italia nu este departe de cea din România, remarcă profesorul Radu Carp:„Italia se confruntă de mai multă vreme cu o problemă, anume cartelizarea justiției. Ca și la noi, sunt alegerile pentru CSM, care deși par că sunt libere, de fapt se creează aceste culoare, adică sunt niște grupuri de lobby, de magistrați, care susțin un anumit candidat, dar nu-l susțin în mod transparent. Adică te trezești că nu își depune candidatura decât o persoană. De ce? Pentru că acea persoană reunește consensul mai multor grupări. Ori asta nu mai e transparent, nu mai sunt alegeri. (...)
În Italia, reforma propusă scotea votul și mergea pe tragere la sorți. Pentru că, dacă mergi pe tragere la sorți, evident că nu poți să manipulezi în numele unor grupări. Asta e problema și în România, de fapt. Dar nu se poate cuantifica, pentru că nu există date”.
În România, CSM este împărțit, însă membrii sunt aleși. CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept: ministrul Justiției, președintele îCCJ și procurorul general al României. Potrivit Constituției și Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, care fac parte din secții diferite. În prezent, în conducerea instituției sunt un judecător președinte și un procuror vicepreședinte.
„Ei au încercat să-i tragă la sorți, în ideea că, prin această tragere la sorți, aceste grupări, aceste culoare, nu se mai pot manifesta. Sigur că poate părea puțin hazardat să spui de ce tragerea la sorți și nu alegerile. Tragerea la sorți este o modalitate foarte democratică de alegere a reprezentanților. Sigur, noi nu o cunoaștem, dar în Italia, de exemplu, au o tradiție foarte veche de tragere la sorți. De exemplu, în Veneția, dogele, era ales printr-o procedură complicată care implica, la un moment dat și tragerea la sorți. Și Italia, spre deosebire de România, are o tradiție și în timpul Republicii Italiene și în timpul Imperiului Roman, cu această tragere la sorți. În România, noi n-am fost familiarizați cu sistemul ăsta și-l considerăm ca fiind ceva nedemocratic”, mai explică Radu Carp.
De ce nu a convins reforma Georgiei Meloni
Referendumul organizat în Italia a ridicat mai multe probleme, prezente și în spațiul public românesc, indică profesorul în științe juridice, argumentând că, de fapt, organizarea puterii judecătorești este o problemă cu care se confruntă mai multe state.
„Nu a întrunit voturile necesare, pentru că, din păcate, a fost prost organizat. Respectiv, s-a votat pe mai multe zile și s-a spus că nu contează cvorumul, contează rezultatul votului, doar pentru a atrage cât mai mulți alegători la vot. Ori, guvernul Meloni, după părerea mea, a făcut un exces de zel. Adică, trebuia să lase referendumul să se desfășoare normal, cu cvorum de 30% într-o singură zi. Și, în felul acesta, fiind mult mai precaut decât ar fi fost nevoie, a atras furia cetățenilor care s-au simțit înșelați. Modul de organizare defectuos a dus la distrugerea referendumului.
Și, desigur, o opoziție foarte fermă a magistrațiilor, care au spus că este o încălcare a independenței justiției. Aici asta e problema. Pentru că nu știi cum să obții un echilibru, în general, în toate sistemele. Acorzi foarte multă independență, apare această problemă a culoarelor, a grupărilor, care sunt invizibile opiniei publice, dar care impun anumiți candidați. Încerci să desființezi acest monopol, apare automat ideea că se încalcă independența justiției. Deci, suntem într-un impas, în general, în legătură cu modul de organizare a puterii judecătorești, nu numai în România. Sunt probleme peste tot. Deci, problema a fost că referendumul respectiv a fost politizat excesiv. Adică, opoziția a preluat integral răspunsul negativ. Și politizarea referendumului a dus la respingerea lui. Un asemenea referendum, dacă îl faci, trebuie să-l păstrezi cât mai în zona tehnică și să eviți discuțiile politice. Ori aici a fost greșeala”.
Comitetul pentru legile justiției, suspendat în România
Ridică semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat” - Înalta Curte de Casație și Jutiție (ÎCCJ)
În paralel, în România, ÎCCJ a suspendat activitatea comitetului constituit pentru legile justiției. Instanța condusă de Lia Savonea a emis și un comunicat pe tema sentinței sale, în care a spus că „decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”.
Situația suspendării activității acestui comitet constituit la nivelul Executivului român este „o situație absurdă pentru că s-a suspendat activitatea unui comitet care deja și-a încheiat activitatea”, explică Radu Carp, catalogând decizia mai degrabă drept un semnal al puterii judecătorești.
La fel ca în Italia, subiectul este unul politizat și în România. În cazul unui demers asemănător celui inițiat de Executivul Georgiei Meloni, „de la bun început s-ar politiza discuția și s-ar spune că e un atac la independența justiției. Indiferent ce măsură ai propune, cealaltă parte va acuza că este o măsură politizată. În Italia a existat această remarcă, dar ea a venit pe parcurs. Eu cred că în România lucrurile s-ar radicaliza și mai mult de la bun început”, anticipează Radu Carp.
Victoria juridică vine în urma a două dosare separate, gestionate de avocata Silvia Uscov, membră AUR, și avocata Elena Radu, președintele Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept și contestatoare a anulării turului I al alegerilor prezidențiale din 2024.