Cum stau partidele în sondaje la început de an electoral ANALIZǍ
0Începutul anului electoral 2024, cu patru rânduri de alegeri, arată diferențe majore între datele furnizate de institutele de sondare. Singura constantă sunt social-democrații, care conduc însă cursa procentelor cu aproximativ 30% în sondajele publicate de la începutul anului.
În contextul în care fiecare partid își face calculele pentru cele patru rânduri de alegeri de anul acesta (europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidențiale), în ultima lună au fost publicate nu mai puțin de trei sondaje, toate plasându-i pe social-democrați pe primul loc. Datele diferă însă în cazul celui de-al doilea loc, în funcție de firma de sondare şi de cine a comandat cercetarea sociologică.
PSD, constant pe primul loc
Potrivit unui sondaj realizat la comanda PNL, liberalii (20%) şi social-democrații (30%) reușesc să obțină împreună 50% din voturi la următoarele alegeri europarlamentare, acest scrutin urmând a influența strategiile ulterioare ale partidelor. Sondajul, realizat pe un eșantion de 1.000 de subiecți, la nivel național, plasează pe următoarele locuri AUR, cu 18%, în ușoară scădere după ultimele scandaluri, şi USR, cu 14%. O proporție de 6% ar vota formațiunea SOS, fondată de senatoarea Diana Șoșoacă, urmând UDMR, cu 5%.
Un alt sondaj, realizat la comanda USR, la nivelul municipiului București, plasează formațiunea condusă de Cătălin Drulă pe locul doi la alegerile europarlamentare, cu 26,5%, imediat după PSD, care ar obține 33,7%.
Potrivit sondajului realizat de Ipsos, în perioada 1.11-18.12, pe un eșantion de 5.400 de persoane, PNL s-ar clasa pe locul trei, cu 16%, urmat de AUR, cu 10%.
AUR, procent-surpriză
Ultimul sondaj, realizat de Sociopol în perioada 8-17 ianuarie, pe un eșantion de aproximativ 1.000 de persoane, plasează, în intențiile de vot pentru europarlamentare, PSD la 29%, AUR la 23%, urmat de PNL, cu 17%.
Alianța USR, PMP și FD ar lua 13 procente, UDMR – numai 5%, iar Diana Şoşoacă – 3%.
Sociopol este deținut de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al premierului în perioada în care funcția era deținută de actualul lider Pro România Victor Ponta. Totodată, Palada este un apropiat al șefului AUR, George Simion.
Cât de mult contează procentele din sondaje
Contactat de „Adevărul“, sociologul Alfred Bulai a punctat că procentele pot să difere foarte mult în funcție de eșantion, la fel ca în cazul alegerilor, unde rezultatele sunt influențate de prezența la urnele de vot.
„Tehnic, lucrurile sunt destul de simple, toate sondajele dau PSD pe primul loc, că asta este de niște ani buni. Nu sunt altceva decât termometre, nu măsoară nimic substanțial. (…) Acum, da, teoretic, în România, pe locul doi avem două partide care contează în prezent, este vorba de AUR și PNL, care în sondajele ce s-au făcut sunt la distanță mare față de PSD, dar care sunt în apropiere. Sigur, PNL a mai urcat când și când, și AUR, la fel“, a spus Alfred Bulai, explicând că „celelalte partide, în general, cele care sunt neparlamentare, sunt în zona de sub, la limită“.
Sociologul a mai subliniat că în general partidele își fac sondaje pentru a vedea ce politici fac și cum își pregătesc campania.
„Cred că sondajele sunt relevante tot timpul, cu niște nuanțe pe care este bine să le avem toți în vedere. (...) Trebuie luat în seamă, de exemplu, cine l-a făcut. Din păcate, au apărut sondaje de la firme care nu au niciun fel de recunoaștere în zona asta, a pieței de sondare a opiniei publice, cu site-uri dubioase“, a explicat analistul George Jiglău.
Analistul a mai punctat că relevanța sondajelor trebuie interpretată și din prisma alegerilor care urmează. „Nu prea au cum să ia în calcul prezența la vot, și asta are impact destul de mare asupra rezultatului alegerilor. (…) De multe ori, atunci când sondajele sunt contrazise dintr-o perspectivă sau alta, se spune că sondajele au greșit. Nu au greșit neapărat, doar că alegerile sunt un lucru și sondajele de opinie sunt altceva“, a mai spus George Jiglău, arătând că, în timp ce locul întâi este luat de PSD, „este de așteptat ca pe locul doi să vină AUR“, din cauza prezenței în general mai scăzute la europarlamentare, dar și a valului ascendent pe care se situează în ultimul timp partidele cu un discurs critic la adresa instituțiilor europene.