Cum manipulează extrema dreaptă oamenii către votul „indignat şi suveranist”. Sorin Ioniță: „Îndoctrinează electoratul despre ce preocupări să aibă”
0Un studiu al Universității Cambridge arată cum elitele politice din regiunile de frontieră au amplificat sentimentul anti-imigranți, folosind retorica „supraaglomerării”.
Explicațiile cele mai comune pentru acest succes sunt legate de preocupările economice, culturale și de securitate ale cetățenilor, cauzate de migrarea masivă, conform cambridge.org. Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge examinează această legătură, oferind o perspectivă diferită: succesul acestor partide nu poate fi explicat doar prin schimbările obiective, ci și printr-o manipulare deliberată a percepțiilor publicului.
Utilizând un design de tip DID (difference-in-differences), cercetătorii au comparat municipalitățile elvețiene situate în apropierea punctelor de trecere a frontierei cu cele mai îndepărtate. Studiul a arătat că, după acordul de frontieră deschisă dintre Elveția și Uniunea Europeană în 2000, numărul lucrătorilor imigranți în regiunile de frontieră a crescut cu 14%, iar sprijinul pentru partidele anti-imigranți a crescut cu 32%. Aceste date sugerează că imigrarea nu a avut efecte economice directe asupra regiunilor de frontieră, dar a fost folosită de partidele politice pentru a stimula sprijinul electoral.
Retorica politică și radicalizarea electoratului
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale studiului este legătura dintre retorica politică a elitei și atitudinile anti-imigranți. Cercetătorii au descoperit că politicienii din regiunile de frontieră ale Elveției au fost primii care au promovat narațiuni despre „supraaglomerare” și „stresul de densitate” cauzat de migrație. Aceste narațiuni, promovată inițial de politicienii din Ticino, s-au răspândit rapid și au fost preluate de alte partide de dreapta din Europa, inclusiv de politicienii pro-Brexit și de Donald Trump în Statele Unite.
Acest tip de retorică, care sugerează că „țara este plină” și că imigrarea reprezintă o amenințare existențială, a fost identificat ca un factor cheie în creșterea sprijinului pentru partidele extremiste. Studiul arată că elitele politice din regiunile cu cea mai mare expunere la imigrație au intensificat acest discurs, creând o atmosferă de panică și panică morală, care a alimentat sentimentele anti-imigranți.
Comentariul lui Sorin Ioniță: Manipularea percepțiilor publicului
În acest context, analistul politic Sorin Ioniță comentează pe Facebook un aspect esențial al studiului. El subliniază că succesul partidelor de extremă dreapta nu este neapărat o reacție spontană la realitățile economice sau schimbările sociale, așa cum s-ar crede în mod obișnuit. Mai degrabă, fenomenul este rezultatul unei campanii politice susținute, orchestrate de elitele politice, care aleg să inflameze anumite realități și să le prezinte ca probleme urgente și intratabile.
Ioniță argumentează că partidele extremiste nu ascultă doar mai bine electoratul și preocupările sale, ci mai degrabă le formează printr-o retorică constantă și manipulatorie. După ani de zile de propagandă, aceste partide reușesc să convingă publicul de gravitatea anumitor probleme, modelând astfel atitudinile și comportamentele electoratului. Comentariul său reflectă ideea exprimată într-un articol din Foreign Policy, care sugerează că nu alegătorii determină direcția politică a unei țări, ci elitele politice, care iau decizii strategice pentru a oferi alegătorilor doar anumite opțiuni.
În opinia sa, acest proces de modelare a electoratului a avut loc și în trecut, când mișcările de extremă stânga și diverse grupuri radicale foloseau aceeași tehnică de manipulare. Astăzi, însă, fenomenul s-a mutat pe partea de dreapta a spectrului politic, iar partidele de centru, prin complicitatea lor cu acest discurs, agravează problema.
Rolul politicienilor locali în propagarea retoricii anti-imigranți
Studiul arată, de asemenea, că politicienii din regiunile de frontieră, cum ar fi cantonul Ticino din Elveția, au fost mai predispuși să propună legislație anti-imigranți. Acest lucru sugerează că, deși aceste regiuni au fost expuse unei creșteri a imigrației, politicienii locali nu doar că au răspuns la preocupările alegătorilor, ci au fost activi în intensificarea retoricii anti-imigranți, creând astfel un cerc vicios în care preocupările alegătorilor sunt amplificate de politicienii locali.
Aceste constatări subliniază ideea că elitele politice nu doar că reacționează la temerile publicului, ci adesea joacă un rol activ în cultivarea acestor temeri și în promovarea unui discurs polarizat, care poate duce la o radicalizare a electoratului. De asemenea, politicienii din regiunile de frontieră au fost mai susceptibili să apere poziții extremiste și să adâncească diviziunile sociale și politice.
Limitările studiului și posibilele direcții viitoare de cercetare
Studiul are câteva limitări importante. Deși cercetătorii au testat ipoteze legate de factorii economici, culturali și de securitate, nu au reușit să identifice toate cauzele posibile ale sentimentului anti-imigranți. O altă posibilă explicație ar putea fi sentimentul de privare economică în rândul cetățenilor nativi, dar cercetările nu au confirmat acest lucru. Mai mult, zonele urbane importante, cum ar fi Basel și Geneva, nu pot fi considerate ca exemple de locuri afectate de stagnarea economică.
O altă limitare este legată de dificultatea de a separa efectele retoricii politice naționale de cele locale. Deși studiul sugerează că retorica locală și națională se influențează reciproc, este dificil de izolat exact modul în care fiecare dintre acestea contribuie la atitudinile anti-imigranți.