Cum a ajuns Mircea Geoană adjunct al șefului NATO, deși cumnatul său era cercetat de DNA în momentul nominalizării

În cazul unei persoane care urmează să obțină acces la informații clasificate NATO,  autoritățile române trebuie să verifice dacă aceasta „poate fi supusă la presiuni din cauza rudelor sau a persoanelor apropiate”, presiuni ce pot fi exploatate de servicii de informații ostile Alianței Nord-Atlantice.

O spune Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, care indică o hotărâre de Guvern adoptată în 2002, potrivit Digi24.ro, care amintește că, înainte cu un an ca Mircea Geoană să fie numit în funcția de secretar general adjunct al Alianței, procurorii anticorupție îl puneau sub urmărire penală pe cumnatul acestuia, Micea-Ionuț Costea.

În contextul investigației internaționale care a indicat o legătură între Rareș Mănescu, unul dintre coordonatorii campaniei lui Geoană, și un propagandist al Kremlinului, NATO a furnizat un punct de vedere în care a menționat că „toți angajații” Alianței „trebuie să obțină o autorizație de securitate de la autoritățile lor naționale”, arătând explicit că Mircea Geoană a făcut acest lucru, arată sursa citată.

Premierul care l-a nominalizat pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO, a fost Viorica Dăncilă.

Potrivit explicațiilor date de aceasta pentru Digi24.ro, verificările de securitate trebuie făcute între momentul în care prim-ministrul propune o persoană pentru a obține funcția respectivă și decizia finală semnată de președinte, subliniind că decizia finală aparține acestuia din urmă.

Viorica Dăncilă susține că nu știa de acuzațiile aduse lui Mircea-Ionuț Costea

Deși DNA a anunțat printr-un comunicat de presă emis în anul 2018, că Mircea-Ionuț Costea, fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și alte persoane sunt urmărite penal pentru trucarea unor licitații de reabilitare a unor căi ferate, iar Geoană a fost numit în conducerea NATO în 2019, fostul prim-ministru Viorica Dăncilă susține că nu știa de acuzațiile aduse lui Mircea-Ionuț Costea, potrivit Digi24.

Într-un răspuns pe aceeași temă pentru sursa citată, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) a indicat o Hotărâre de Guvern adoptată în 2002 care reglementează normele „privind protecția informațiilor clasificate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în România”.

Actul menționează că, în cadrul verificărilor pentru obținerea accesului la informații clasificate, trebuie luat în calcul dacă persoana respectivă „poate fi supusă la presiuni din cauza rudelor sau a persoanelor apropiate, care ar putea genera o vulnerabilitate exploatabilă de către serviciile de informații străine, ale căror interese sunt ostile pentru interesele de securitate NATO și/sau ale țărilor membre și partenere”, notează sursa citată.

Mircea Geoană: „Neamurile nu le alegi”

Amintim că, referitor la cumnatul său, Ionuţ Costea, fost preşedinte Eximbank, dat în urmărire internaţională, pentru că a fugit din ţară, după ce a fost condamnat la șase ani de închisoare, în dosarul unei mite de 20 de milioane de euro, Geoană a declarat la ProTV,:

„Neamurile nu le alegi. Nimeni nu este în afara legii”.