Reacția UDMR, după ce Consiliul Naţional Secuiesc a cerut amânarea primirii României în spațiul Schengen
0Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a susținut într-o declarație de presă că „se dă o semnificație prea importantă” cererii Consiliului Național Secuiesc, arătând totodată că UDMR a susținut încă din 2011 aderarea României la Schengen.
Ministrul a subliniat că „UDMR a afirmat încă din 2011 ca România îndeplinește condițiile” de aderare la spațiul Schengen, subliniind că „orice alte tipuri de comentarii legate de acest subiect, din punctul UDMR de vedere sunt irelevante,
„UDMR a susținut întotdeauna în toate formele posibile, interne și internaționale”, a mai spus ministrul, explicând că nu dorește să comenteze afirmațiiile lansate de Consiliul Național Secuiesc, afirmând că, în opinia sa, i „se dă o semnificație prea importantă” comunicatului transmis de Consiliu.
Consiliul Naţional Secuiesc cere amânarea primirii României în spațiul Schengen
Consiliul Naţional Secuiesc a cerut statelor din Schengen să ceară informaţii de la organizaţiile reprezentative ale maghiarilor din România cu privire la situaţia drepturilor minorităţilor din țara noastră, înainte de a vota pentru primirea României.
CNS s-a adresat ministerelor de externe ale statelor din spaţiul Schengen într-o scrisoare deschisă publicată marţi, trimisă şi agenţiei ungare de presă MTI. Potrivit documentului, comunitatea naţională maghiară din România este interesată de aderarea ţării la spaţiul Schengen, în timp ce înţelege foarte bine rezervele exprimate de unele state.
„Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar în ultimii treizeci de ani” – se arată în documentul semnat de preşedintele CNS, Balázs Izsák, care se alătură criticilor României.
Consiliul cere consultare cu comunitatea maghiară
Documentul se referă în mod special la Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, al cărei articol al 11-lea prevede: „în zonele, unde persoanele aparţinând de o minoritate naţională formează o majoritate, aceste persoane au dreptul să dispună de o administraţie locală sau autonomă, sau, respectiv, de o situaţie de drept deosebită, corespunzătoare cu situaţia lor istorică şi teritorială, în acord cu legile interne ale statului”.