Cronica unui eșec anunțat: reforma pensiilor speciale

Modul cum a fost gândită reforma pensiilor speciale, mai ales prin elementul recalculării celor aflate în plată, îndreaptă proiectul de lege spre un eșec, CCR respingând orice inițiativă care a dus la diminuare de venituri.

Guvernul a adoptat pe repede-nainte proiectul de lege privind „ajustarea” pensiilor speciale, printr-o procedură în care nici măcar nu a pus, transparent, în dezbatere publică actul normativ care urma să fie trecut de Executiv. Toate formele obținute de mass-media au fost de la diferite instituții, unde a fost pentru avizare, Guvernul fiind foarte zgârcit în clarificări pe tema uneia din cele mai importante reforme din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar fi trebuit ca până la 31 decembrie să fie gata, iar în următoarele luni să fie date eventuale clarificări Comisiei Europene, dacă era nevoie. În schimb, Cabinetul Ciucă a stat până la finalul lunii doar cu varianta pregătită de Ministerul Muncii, acum fiind trimis proiectul la Parlament. Iar legislativul se va ocupa doar începând cu 1 februarie, fiind vacanță parlamentară.

Însă toată filosofia reformei pensiilor speciale a fost dată peste cap de Ministerul Muncii, principalul responsabil de demers, printr-un comunicat de presă. În ciuda nenumăratelor avertismente din spațiul public, fie de la Opoziție, societate civilă sau specialiști din domeniu, Ministerul Muncii a anunțat că e dorită recalcularea pensiilor de serviciu menționate în proiectul de lege.

Recalculare pentru toți cei vizați

„Modificările adoptate stabilesc faptul că pensiile de serviciu vor fi calculate plecând de la vechimea în specialitate și cu reducerea procentului de calcul raportat la venitul obținut, iar stagiul de contributivitate minim va fi similar celui aplicat în sistemul public de pensii. Practic, nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, iar pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina inechitățile între beneficiarii care sunt deja în plată și viitorii pensionari”, subliniază Ministerul Muncii.

Inițial, discuțiile erau despre posibilitatea recalculării doar la magistrați, însă cu atenție, pentru a nu fi diminuate veniturile. Dar acum, toate categoriile sunt vizate. Recalcularea, dacă ar urma să fie în proiectul final al Parlamentului, ar avea șanse mari să nu treacă de Curtea Constituțională. Iar acest lucru a fost menționat inclusiv de magistrații CCR, în motivarea unei decizii recente, publicate miercurea trecută, pe tema obligației de a plăti contribuții de sănătate pentru pensiile de stat mai mari de 4.000 de lei.

„Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu”, explică magistrații CCR în decizia 650/2022. În avizul dat de Consiliul Superior al Magistraturii proiectului de reformare a pensiilor speciale, instituția a avertizat asupra problemei recalculării, care ar putea face actul normativ neconstituțional. CSM amintește de Decizia 747/2021 a CCR, în care e menționat că „în conceptul de «drepturi câștigate» pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări”. Prin urmare, dacă legiuitorul ar interveni asupra „acestor prestații deja încasate”, s-ar încălca dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție.

Foștii CCR-iști, păreri diferite față de Guvern

Petre Lăzăroiu, fost judecător la CCR, susține că introducerea recalculării duce proiectul spre zona neconstituțională. „O să aibă procese și o să se întâmple ca până acum. Eu nu știu dacă va trece de Curtea Constituțională dacă există o prevedere a recalculării pensiilor de serviciu. Uitați-vă și pe deciziile anterioare. Eu cred că se poate corecta și fără recalculare. Ar putea fi o impozitare cuminte, înțeleaptă”, a explicat Lăzăroiu pentru „Adevărul”.

Și Augustin Zegrean, fost șef al CCR, atrage atenția asupra problemei recalculării. „Pensiile aflate în plată nu pot fi modificate, ca și cuantum. Dacă proiectul de lege se referă doar pentru viitor, nu ar fi o problemă. Însă nu poți să vii să modifici în civil prevederi care se aplică la ceva din trecut”, a afirmat Zegrean. De altfel, fostul șef al Curții Constituționale a atras atenția încă din momentul în care a început să circule prima schiță a proiectului de lege, la jumătatea lunii decembrie, că este interzis să dea un caracter retroactiv legii, pentru că ar fi încălcat articolul 15 din Constituție, care prevede că „legea dispune numai pentru viitor”.

Pe lângă problema recalculării, proiectul de lege are și o a doua mare problemă, de formă. Mai precis, e un singur proiect, dar sunt șapte categorii socio-profesionale vizate, iar în cazul unora, forul decident e Senatul, iar în cazul altora, forul decident e Camera Deputaților. În trecut, proiecte de lege asemănătoare au picat la Curte pentru această problemă de procedură.

Guvernul Boc a rezolvat problema pensiilor speciale

În iunie 2010, Guvernul Boc a fost singurul Executiv care a reușit să aducă pensiile de serviciu în zona de contributivitate, printr-un proiect de lege pe care și-a angajat răspunderea. Deși CCR a întors proiectul de lege al Executivului, Cabinetul Boc l-a corectat, fiind exclusă categoria magistraților, apoi inițiativa a trecut. „Atunci s-a făcut o lege care era valabilă pentru toată lumea, adică toate aceste venituri deveneau pensii în sensul Legii 19/2000. Dacă ar face și acum la fel, poate n-ar fi o problemă”, a explicat Zegrean pentru „Adevărul”. La acea vreme, Zegrean era președintele CCR.

Întrebat cum de atunci a putut fi aplicată o formă de recalculare a veniturilor și a trecut de testul CCR, Zegrean a subliniat că nicio pensie care era deja în plată nu a fost diminuată.