Criza Schengen. Spațiul de liberă circulație devine monedă de schimb în UE

Tot mai multe state reintroduc controalele la frontiere în vederea combaterii migrației ilegale. Iar în unele cazuri este vorba despre prelungiri succesive, deși impunerea controalelor este permisă temporar, în cazuri excepționale. Analistul de politică externă Răzvan Munteanu, este de părere că aceste verificări s-ar putea transforma și într-un instrument de negociere.

Sâmbătă, pe 14 iunie, ministrul de Externe Emil Hurezeanu sublinia, în cadrul evenimentului organizat cu ocazia aniversării a 40 de ani de la instituirea Spațiului Schengen, importanța istorică a apartenenței României la spațiul Schengen și rolul acestuia în consolidarea coeziunii, unității și rezilienței proiectului european. Aniversarea spațiului de liberă circulație european, a fost luni și un subiect de dezbatere al plenului Parlamentului European.

O analiză POLITICO arată însă că, în ciuda momentului aniversar, spațiul de liberă circulație european se confruntă cu o criză. Zona Schengen a Uniunii Europene nu mai este spațiul de liberă circulație dinamic și optimist de altădată, notează publicația.

Pactul semnat în localitatea Schengen din Luxemburg, de către cinci țări europene (Belgia, Germania, Franța, Olanda și Luxemburg) ar trebui să permită astăzi călătorii fără granițe pentru 450 de milioane de oameni din 29 de țări, dintre care patru nu fac parte din UE. Practic, controlul la granițe este permis doar în situații excepționale, temporar.

Începând cu luna iunie însă, 11 din cele 29 au informat Comisia Europeană că intenționează să reintroducă controale la frontieră. Zece dintre acestea au anunțat măsuri valabile pe o perioadă de șase luni, iar în multe cazuri, este vorba despre prelungiri succesive ale unor controale aplicate deja de mai mult timp. Printre acestea se regăsesc țări-cheie precum Germania, Franța, Austria, Italia, Belgia și Țările de Jos. 

În unele cazuri, măsurile au un impact semnificativ. Este cazul Luxemburg, unde, din cauza controalelor impuse de Germania, sunt afectați mii de navetiști zilnic, iar guvernul luxemburghez a depus o plângere la Comisia Europeană.

Posibil instrument de negociere

Analistul de politică externă Răzvan Munteanu punctează că deciziile nu sunt neașteptate, în contextul în care conflictele militare sunt printre cauzele principale care determină statele să ia astfel de decizii:

„Am mai cunoscut astfel de evoluții. Nu este o noutate, este un răspuns al crizei sistemice în care ne aflăm în momentul de față. Să nu uităm că avem un conflict care ar risca să ia o amploare foarte mare în Orientul Mijlociu și ar însemna un flux imens de emigranți către Europa, într-un scenariu sumbru al evenimentelor de acolo. (…) Este nevoie ca statele membre ale Uniunii Europene să vină cu astfel de măsuri, măsuri pe care, repet, le-au mai luat de-a lungul timpului și au fost în concordanță cu percepțiile lor de securitate pe o perioadă relativ scurtă sau medie de timp”.

Pe de altă parte, deciziile privind implementarea controalelor la granițe, „pentru unele state ar putea fi un subiect de renegociere” a cotelor de migranți impuse în cadrul Pactului privind migrația și azilul.

„Deciziile celor 11 state, evident că ar putea să fie un punct de negociere cu Bruxelles și cu Comisia Europeană. Pactul pentru migrație nu este acceptat de către foarte multe state membre. Avem aici exemplul Poloniei și Ungariei, dacă vrem să ne raportăm la state cu care ne comparăm din punct de vedere al instrumentelor decizionale, dar și din punct de vedere al capacităților sociale și economice. Ori în acest context, evident că vorbim de un subiect sensibil la nivelul Uniunii Europene. (…) Ar putea fi un instrument de negociere în cadrul Uniunii Europene”, mai explică Răzvan Popescu.

Migrația ilegală

Migrația ilegală este principalul motiv invocat de cele mai multe țări, printre care și Germania, Franța, Italia și Austria. În context, într-o declarație scrisă, comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a afirmat că puterea spațiului Schengen este strâns legată de protecția frontierelor externe ale UE.

El a transmis că, pe fondul acestor probleme, Comisia Europeană „se angajează să consolideze protecția frontierelor noastre externe, să rezolve problemele legate de gestionarea migrației și să se asigure că forțele de ordine dispun de instrumentele necesare pentru a contracara amenințările”, a afirmat el.

Uniunea Europeană a adoptat în iunie 2024 Pactul privind migrația și azilul, care ar urma să se aplice de la mijlocul anului 2026.