Criza politică se mută la nivel de instituţii. Rezolvarea situaţiei la TVR şi Radio România, o peticeală legislativă
0Mandatele şefilor de la TVR şi Radio România au fost prelungite pentru a treia oară, deşi partidele ar fi trebui să negocize numirea unor noi Consilii de Administraţie şi a unor noi preşedinţi, însă criza politică a spulberat orice şansă de discuţii. Mai mult, această ultimă prelungire de mandate a fost atacată la CCR de PSD.
„în cazul în care desemnarea conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv a Societăţii Române de Televiziune nu este realizată până la data la care mandatul directorului general interimar numit în condiţiile prevăzute la alin. (8) încetează ca urmare a ajungerii la termen în timpul vacanţei parlamentare, în lipsa convocării în acest scop a Parlamentului în extraordinară, mandatul directorului general interimar se prelungeşte de drept până la numirea Consiliului de administraţie în condiţiile legii”, este ultima modificare adusă Legii de funcţionare şi organizare a TVR şi Radio România, modificare adoptată de Parlament miercuri cu un vot la limită.
Fosta Coaliţie a încercat prin acest vot să evite ajungerea celor două instituţii în situaţia de a nu putea plăti salariile sau facturile la zi. Iar prelungirea mandatelor are loc pentru a treia oară în ultimele două luni şi jumătate, în condiţiile în care de aproape cinci luni TVR şi Radio România au conducere interimară asigurară doar de preşedinţi, adică Ramona Săseanu (TVR), respectiv Liviu Popescu (Radio România).
Delăsare, evitarea negocierilor li criza politică
Situaţia din prezentă poate fi înţeleasă exact din momentul T zero, adică sfârşitul lunii iunie, când Coaliţia, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale interimatele de şase luni ale conducerilor TVR şi Radio România, a decis să recurgă la un artificiu legislativ. Aşadar, într-un plen reunită a invocat lipsa cvorumului pentru a discuta numirea de conduceri cu puteri pline, pentru a putea numi prin Proiect de Horărâre al Birourilor Permanente şefi interimari pentru maxim 60 de zile.
În 60 de zile, partidele ar fi trebuit să negocieze noile funcţii, însă au evitat acest lucru. Astfel, la jumătatea lui august Guvernul a dat un OUG prin care permitea prelungirea manatelor până maxim la sfârşitul lunii septembrie. În urma izbucnirii crizei guvernamentale, nimănui nu i-a păsat de TVR şi Radio România. Prin urmare, la finalul lunii septembrie, Cîţu a mai dat o OUG pentru prelungirea mandatelor cu încă 30 de zile. Iar cele 30 de zile au trecut repede. Însă de această dată nu a mai existat un Guvernu cu puterea de a da OUG-uri, ceea ce dus la calea legislativă.
Adoptarea de către Parlament a permis şi Opoziţiei să aibă un cuvânt de spus. Iar PSD deja a atacat la CCR prelungirea mandatelor. Mai mult, surse politice atât din PSD, cât şi din PNL, sunt de părere că sesizarea social-democraţilor are şanse mari să fie acceptată de CCR. Cursa contracronomentu este acum pentru negocieri între partide, astfel încât să fie instalate noi conduceri, adică să atât Consilii de Adminsitraţii, cât şi noi preşedinţi. Sfârşitul de an şi adoptarea unui buget necesită o conducere cu puteri depline, nu una interimară.