Cristian Diaconescu, despre declaraţiile liderilor români privind bugetul obţinut la Bruxelles: „Ne cam forţăm norocul!”

Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu susţine că „Prietenii coeziunii” au aprobat „cu entuziasm” reducerile bugetului UE pentru perioada 2014-2020, iar România s-a „bătut pentru celebru n+3”, condiţie care presupune că banii pot fi folosiţi şi la trei ani după încheierea exerciţiului financiar.

Consilierul preşedintelui spune că, sătul ca românii să mai fie dezinformaţi, a ales să facă câteva observaţii legate de banii negociaţi de Traian Băsescu şi echipa lui la Consiliul European de la Bruxelles. Diaconescu spune că în spaţiul public au apărut afirmaţii ale unor cetăţeni aflaţi „la ani lumină de zonele decizionale europene” care susţin că „România a primit cei mai puţini bani din Europa - raţionament perfect fals şi intenţionat lăsat să se rostogolească precum un bulgăre de minciuni”.

În primul rând, Diaconescu spune că România nu trebuia să primească 48 de miliarde de euro, aşa cum se vehiculează de unii lideri politici, amintind că „propunerea de buget de cheltuieli de peste 1.000 de miliarde a fost abandonată de Comisie înainte de a fi lansată, încă din octombrie 2012”.

„Spre informarea decidenţilor români interesaţi - dacă mai există aşa ceva - marii «prieteni ai coeziunii» nici nu au respirat vreo opoziţie, au aprobat reducerile «cu entuziasm», încredinţându-şi destinele în mâinile Germaniei şi parţial Franţei....Cu o singură excepţie, numită România, care s-a bătut pentru celebrul n+3, deşi nimeni nu ne-a acordat nicio şansă. Ulterior, au beneficiat toţi mai ales Slovacia. Şi dacă a venit vorba de aceşti «prieteni», mi-aş permite să sugerez celor care participă la întâlnirile acestui grup să se intereseze care stat «prieten» a fost ţinta de atac al celorlalţi ... «prieteni», atunci când îşi negociau bugetele naţionale cu «marii contributori»”, mai scrie Diaconescu pe blogul său.

Grupul „Prietenii Coeziunii" a fost constituit la începutul lui 2012 de 15 state membre UE care sunt beneficiare ale fondurilor europene alocate prin acest instrument: Spania, Portugalia, Grecia, Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Cipru, Lituania, Letonia, Malta şi Croaţia.

În consecinţă, Diaconescu spune că e incorect să se afirme că echipa de negocieri a României a pierdut mulţi bani, că „fiecare român a pierdut 1.700 lei” sau că „România a înregistrat un eşec la Bruxelles”.

Potrivit consilierului prezidenţial, raportat la populaţie, la PIB şi suprafaţă, România a obţinut sume bune şi condiţii „nesperat de bune” pentru contextul internaţional actual. ''Nu voi invoca aici argumentul ratei de absorbţie legendară cu care ne putem lăuda', a arătat acesta. Diaconescu atrage atenţia că România a obţinut 27% în plus la fondurile pentru agricultură şi 10% în plus la cele de coeziune.

„Poate unii s-ar întreba de ce acest efort dacă tot nu absorbim fondurile puse la dispoziţie? Răspunsul vine la fel de prompt - pentru că fiecare cent destinat României trebuie orientat către dezvoltare, într-un climat de încredere şi de deschidere de oportunităţi pentru cetăţenii acestei ţări. Nu cred că este prea mult dacă spun că mesajele contradictorii venite de la Bucureşti aproape instantaneu cu prezentarea la Bruxelles a concluziilor după negocieri formulează o imagine deplorabilă de haos generalizat pentru România, fapt de care se fac responsabili exact aceia care încurcă 'din grabă' procedurile de calcul. Cred că ne cam forţăm norocul”, mai precizează Diaconescu.

Diaconescu spune că au fost cele mai grele negocieri la care a participat în cariera sa diplomatică.

Traian Băsescu a anunţat vineri, la finalul Consiliului European, că România a obţinut 39,8 miliarde de euro din bugetul de 960 de miliarde de euro al UE. De asemenea, preşedintele a menţionat că România mai poate atrage patru miliarde de euro din dezangajări.