Comisia Europeană clasează două proceduri de infringement împotriva României. Ce aspecte-cheie erau vizate
0Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a precizat că procedurile de infringement privind neîndeplinirea directivelor cu privire la combaterea terorismului și la mandatul european de arestare au fost clasate de Bruxelles.
„O veste bună pentru România! Comisia Europeană a clasat două proceduri de infringement care se refereau la neîndeplinirea unor obligații prevăzute în directivele cu privire la combaterea terorismului și la mandatul european de arestare. Este rezultatul eforturilor depuse de Executiv și Legislativ finalizate cu adoptarea de către Parlament a legilor 306/2022 și 68/2023. În cazul procedurii de infringement care are ca obiect transpunerea incorecta a unor prevederi privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre, masurile naționale de conformare au intrat în totalitate în sarcina Ministerului Justiției. Mulțumesc tuturor specialiștilor din Ministerul Justiției care au lucrat la acest proiect”, a scris pe pagina sa de Facebook ministra Justiției, Alina Gorghiu.
„Există alte doua acțiuni de infringement pentru care sunt necesare măsuri legislative din sfera de competenta a Ministerului Justiției. Prima se referă la decizia cadru privind rasismul și xenofobia. La 28 iunie 2023, a fost pus în dezbatere publica proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal. În toamna, acest proiect trebuie sa între în Parlament, asumat de Guvern!”, a mai punctat Alina Gorghiu.
„O alta cauză se referă la dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și procedurilor privind mandatul european de arestare. Vom prezenta în curând soluțiile propuse de specialiști pentru a soluționa și această problemă. Ministerul Justiției își îndeplinește rolul în ceea ce privește pregatirea masurilor necesare pentru modernizarea legislației și îndeplinirea obligațiilor României ca stat membru UE”, a conchis ministra Justiției.
Probleme pe zona de energie
În schimb, în urmă cu trei zile, Comisia Europeană a decis să trimită avize motivate Croaţiei, Ungariei şi României pentru nerespectarea obligaţiilor de raportare privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice.
Trimiterea unui aviz motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement.
În special, Comisia invită Croaţia să prezinte un raport complet cu privire la îndeplinirea obiectivelor sale pentru 2020 privind eficienţa energetică şi ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul platformei electronice dedicate. De asemenea, Comisia solicită Ungariei şi României să prezinte rapoarte exhaustive cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor pentru 2020 în materie de eficienţă energetică.
Regulamentul privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice stabileşte cerinţa ca statele membre să prezinte Comisiei, până la 30 aprilie 2022, un raport cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor de eficienţă energetică pentru 2020, stabilite în Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică. Regulamentul privind guvernanţa mai prevedea ca, până la acelaşi termen, statele membre să raporteze în legătură cu obiectivele lor privind ponderea energiei din surse regenerabile în 2020, astfel cum se prevede în Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
În ianuarie 2023, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere celor trei state membre. Până în prezent, în pofida progreselor parţiale, acestea nu au prezentat rapoarte complete, astfel cum se prevede în regulament. Aceste state membre au acum la dispoziţie două luni pentru a remedia situaţia şi pentru a se conforma pe deplin obligaţiilor de raportare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
Eficiența energetică
Directiva 2012/27/UE stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, cu scopul de a se asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii privind eficiența energetică de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale privind eficiența energetică de cel puțin 32,5 % pentru anul 2030 și de a deschide calea pentru viitoare creșteri ale eficienței energetice după aceste date.
Directiva 2009/28/CE prevede că fiecare stat membru adoptă un plan naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile. Planurile naţionale de acţiune în domeniul energiei regenerabile stabilesc obiectivele naţionale ale statelor membre privind ponderea energiei din surse regenerabile consumată în transport, energie electrică, încălzire și răcire în anul 2020, ţinând seama de efectele măsurilor altor politici privind eficienţa energetică asupra consumului final de energie, și măsurile care trebuie adoptate pentru atingerea respectivelor obiective naţionale globale, inclusiv cooperarea între autorităţile locale, regionale și naţionale, transferurile statistice sau proiectele comune planificate, strategii naţionale de dezvoltare a resurselor de biomasă și de mobilizare a unor noi surse de biomasă destinate diferitelor utilizări