Codrin Ştefănescu o atacă pe Corina Creţu: Nu mai este pro-PSD şi nu mai reprezintă interesul României
0Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a lansat joi seara un atac la adresa comisarului european Corina Creţu, spunând despre aceasta că „în momentul de faţă, nu mai reprezintă interesele României” şi nu mai are o poziţie pro-PSD. Ştefănescu a mai precizat că oficialul european este acum controlat de grupuri de interese de la Bruxelles.
„Nu am mai spus niciodată aceste lucruri şi nu reprezintă poziţia oficială a PSD. Corina Creţu nu mai este pro-PSD, este mai mult pro-Bruxelles. Corina Creţu nu reprezintă, în momentul de faţă, interesul României de a construi spitale regionale la costuri de 10 ori mai mici. Ea reprezintă interesele unor cercuri de interese de la Bruxelles”, a declarat Codrin Ştefănescu la Antena 3.
Secretarul general adjunct al PSD a făcut referire şi la disputa dintre comisarul european pentru dezvoltare regională şi consilierul guvernului, Darius Vâlcov, pe tema construcţiei de spitale din bani europeni, spunând că Uniunea Europeană e deranjată de faptul că România nu vrea să plătească pentru studiile de fezabilitate şi comisioane, preferând parteneriatul public-privat.
„Sigur că nu le convine: în momentul în care o ţară a UE găseşte o soluţie fără a le plăti lor studiile de fezabilitate, comisioanele şi tot ce mai trebuie, sigur că toţi iau foc. Noi vom lucra cu parteneri privaţi şi vom construi în beneficiul României şi românilor. Îi spun acum în direct: Corina, nu eşti mulţumită? Te mai duci o dată la Guvern şi discuţi! Acolo sunt specialişti care lucrează în interesul României şi pentru români. Noi i-am spus: Corina, eşti româncă la Bruxelles! Ajută-ne cu asta!”, a conchis Codrin Ştefănescu.
Comisarul european Corina Creţu a răspuns recent acuzaţiilor lansate de consilierul premierului Darius Vâlcov, potrivit cărora Comisia Europeană ar aloca României doar 150 de milioane de euro pentru construcţia a trei spitale. Astfel, oficialul european a explicat că la momentul încheierii înţelegerii, România a solicitat CE jumătate din suma necesară, dar că între timp costurile au crescut, studiile de fezabilitate fiind gata abia ulterior.