Ciucă anunță „un pas decisiv pentru România”: Cele 31 de miliarde euro fonduri europene, un salt uriaș pentru dezvoltare
0Premierul a afirmat, la semnarea unor proiecte finanțate din PNRR, că semnarea Acordului de Parteneriat pentru perioada 2021-2027 va aduce României 31 de miliarde de euro, care vor însemna un salt uriaș pentru dezvoltare.
„Mâine, vom face un pas decisiv prin semnarea Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027. Cele 31 de miliarde euro fonduri europene de care vom beneficia prin Politica de Coeziune vor însemna un salt uriaș pentru dezvoltarea României. Acesta va fi transpus în sprijin pentru o viață mai bună pentru cetățenii noștri, investiții în sănătate, în mediul de afaceti și pentru un mediu mai curat”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, explicând că toți „am înțeles că, în vremuri de criză, este important să investim în proiecte pentru viitor. Iar Guvernul României are voința politică și capacitatea instituțională să susțină concretizarea acestor proiecte”.
Șeful Guvernului a mai afirmat că „faptul că am reușit în ultimele luni să deschidem linii de finanțare din PNRR în mai multe domenii – eficiență energetică, infrastructură de transport și educativă, modernizarea instituțiilor publice – este dovada faptului că lucrurile merg în direcția bună. Finanțările europene și naționale și dinamica atragerii lor oferă obiectivelor noastre sociale și guvernamentale perspective certe de realizare”, arătând, totodată, că Planul Național de Redresare și Reziliență este „principalul plan de reformă și investiții al României pentru următorii patru ani.
Proiecte pentru comemorarea victimelor Holocaustului și rememorarea perioadei comunismului în România
Liderii guvernamentali au participat marți la ceremonia de semnare a contractelor de finanțare a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România și a Memorialului „Închisoarea Tăcerii”
„Semnăm astăzi contractele pentru două proiecte importante– Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România și Memorialul „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat”, a spus premierul în cadrul ceremoniei, explicând că demersul „reprezintă acțiuni concrete de asumare a istoriei traumatice a secolului trecut și de onorare a memoriei victimelor totalitarismelor”, iar „rolul lor este esențial în educarea tinerei generații în sprijinul adevărului și al valorilor democratice”
Potrivit premierului, „astfel de proiecte se înscriu în efortul european de a crea o cultură a comemorării și rememorării, România dovedind că își respectă angajamentele internaționale. Mai mult decât atât, prin înființarea celor două muzee, care ar fi trebuit create încă din anii 90, statul român îndeplinește o datorie esențială față de victimele Holocaustului și de cele ale regimului comunist, care vor avea astfel o mărturie oficială”.
„Prin evenimentul de astăzi, Guvernul României reafirmă angajamentul profund pentru promovarea politicilor memoriei, ca parte a consolidării unei societăți incluzive, tolerante, care are în centrul său respectul față de libertate și drepturile omului. Un viitor democratic și prosper nu se poate clădi în absența condamnării ororilor petrecute în România secolului XX, interiorizării lecțiilor trecutului și apărării fundamentelor statului de drept”, a mai arătat șeful Executivului.
Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România
Astfel, potrivit liderului guvernamental, „Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România va reflecta contribuția comunității evreiești la dezvoltarea și modernizarea statului român, va pune în valoare cultura și tradițiile evreiești și va vorbi publicului larg despre atrocitățile petrecute în timpul Holocaustului, una dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității”
„Va fi, așadar, un spațiu al rememorării permanente, al educației civice și al cercetării, un spațiu care va onora diversitatea, dar și un pilon al luptei împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură”, a mai afirmat Ciucă.
Restaurarea închisorii de la Râmnicu Sărat
De asemenea, premierul a mai arătat că restaurarea închisorii de la Râmnicu Sărat se înscrie în același demers, dat fiind faptul că închisoarea a „fost unul dintre locurile centrale ale represiunii comuniste din România, iar atrocitățile și crimele care au avut loc acolo, dar și în celelalte închisori și lagăre de muncă trebuie condamnate fără încetare și cunoscute de publicul larg”.
„Este foarte importantă dimensiunea educațională pe care se fundamentează ambele proiecte. Având la dispoziție metodele inovative oferite de cele două muzee, generațiile tinere vor putea înțelege lecțiile trecutului și vor deprinde importanța cultivării valorilor democratice. De asemenea, specialiștii vor putea fi sprijiniți în cercetarea Holocaustului și a crimelor comunismului”, a mai spus premierul, explicând că Muzeele vor fi administrate de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, dar și reiterând importanța implicării, cu aceeași determinare ca până acum, a tuturor actorilor responsabili privind finalizarea proiectelor.