Ciolacu, întrevederi cu mai mulți miniștri. Ce teme ar urma să fie discutate
0Premierul României are miercuri întrevederi cu mai mulți miniștri, printre care și cei ai Muncii și Justiției, printre temele discutate fiind renegocierea PNRR, legea pensiilor speciale și noua lege a salarizării, potrivit informațiilor „Adevărul”.
Potrivit programului oficial al premierului, la ora 12:30 acesta are o întâlnire de lucru cu ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, şi cu ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, la Palatul Victoria.
La ora 14:30, Marcel Ciolacu are o altă întâlnire de lucru, cu ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu iar la ora 16 va discuta cu ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
De altfel, liderul de la Palatul Victoria anunța la începutul verii că miniștrii, „din păcate”, nu vor avea concedii.
Potrivit informațiilor „Adevărul”, în cadrul discuțiilor vor fi abordate teme ca renegocierea PNRR, pregătirea modificărilor la legea pensiilor speciale, precum și noua lege a salarizării, aflată încă în pregătire la Ministerul Muncii.
Săptămâna următoare premierul Ciolacu și mai mulți miniștri vor merge și la Bruxelles, pentru a discuta despre PNRR, precum și despre problema deficitului excesiv.
Drumul către o lege a pensiilor speciale constituțională
Curtea Constituțională a făcut inventarul părților problematice din legea pensiilor speciale, reîntoarsă în Parlament, unde Puterea va trebui să o revizuiască, pentru a fi în concordanță cu cerințele magistraților și pentru a putea bifa un nou jalon din PNRR.
Unul din aspectele asupra cărora magistrații CCR s-au aplecat este cel legat de neconstituționalitatea recalculării pensiilor magistraților, ajungându-se la diminuări de venituri. Judecătorii au subliniat că modificările legislative „nu pot influența negativ dreptul care a fost dobândit“. Așadar, nu este permis ca „legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei“, pentru a se asigura securitatea juridică, fiind posibile doar demersuri de mărire a veniturilor.
CCR arată că, analizând Decizia 900 din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Însă impozitarea nu trebuie să aibă caracter „sancționator“, adică să fie prea mare, și trebuie stabilită o bază de impunere clară, în momentul de față reglementarea având un „caracter confuz“, putând fi interpretată în cel puțin patru modalități distincte.
Prăpastia creșterii bruște cu 10 ani
Magistrații CCR solicită și gândirea unei eșalonări a creșterii vârstei de pensionare corecte, actuala fiind realizată într-un „mod defectuos“. Judecătorii arată că inclusiv punctul de plecare al legiuitorilor e unul care nu ține cont de realitate, dat fiind că pensionarea poate începe, teoretic, de la 47 de ani, iar cei care au redactat proiectul de lege au vorbit de o modificare de la 50 la 60 de ani. „Prin modul defectuos de redactare, se realizează o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani pentru persoanele născute începând cu anul 1976“, mai notează CCR.
„Astfel, pentru aceste persoane are loc nu numai o creștere intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani, față de cele născute în anul 1975 sau anterior acestuia, care se pensionează la 50 de ani, ci și o creștere cu 13 ani față de sistemul actual de pensionare, care valorifică doar vechimea în funcție, nu și vârsta de pensionare. Se creează astfel o falie între generații determinată de criteriul vârstei, ceea ce înseamnă că eșalonarea creșterii vârstei de pensionare stabilită în anexa nr.2 la lege este doar proclamată, pentru că, în realitate, reglementează – în mod implicit – că pentru persoanele născute începând cu anul 1976 vârsta standard de pensionare este de 60 de ani”, subliniază judecătorii în motivare.
O altă problemă este intenția ca baza de calcul a pensiei să se raporteze la 25 de ani de activitate, nu la ultima lună sau la ultima funcție deținută, fiind invocat faptul că în documentele internaționale e prevăzut faptul că pensia trebuie să aibă o valoare apropiată de ultima remuneraţie primită „pentru activitatea jurisdicţională“.