Ce alternativă propune vicepremierul Tanczos Barna la reforma administrativă a lui Bolojan: „Aceasta este provocarea cea mai mare”

Vicepremierul Tanczos Barna a afirmat că nu este pe deplin de acord cu reforma propusă de premierul Ilie Bolojan privind restructurarea administrației publice locale, care prevede concedierea a aproximativ 12.000 de angajați. Barna a spus că reorganizarea poate fi făcută și fără desființarea comunelor sau alipirea acestora, printr-o comasare a serviciilor administrative.

„Eu sunt de acord cu reforma administrativă, dar nu în sensul desfinţării comunelor sau oraşelor sau alipirii unor comune de dragul de a face reformă. Cred că în sistemul administraţiei locale există deja câteva posibilităţi de aducere sub aceeaşi umbrelă a unor servicii care să fie prestate pentru mai multe primării, pentru micro regiune, de exemplu”, a explicat vicepremierul, într-o declarație pentru TVR Info.

Acesta a precizat că UDMR susține o reformă care să eficientizeze activitatea autorităților locale, fără a afecta structura comunităților existente.

„După ce trecem de acest prim hop cu reducerea cheltuielilor, cred că aceasta este provocarea cea  mai mare, să găsim soluţii de reformă care nu distrug tot ce înseamnă comunitate locală. Eu nu cred că le vrei toate distruse de dragul de a spune, «domnule, am rezolvat mare lucru». N-am rezolvat mare lucru, chiar dacă le desfinţăm pe cele care sunt sub, nu ştiu, 1.500 de cetăţeni, parcă ceva de genul au propus unii în Parlament”, a adăugat Barna.

În paralel, PSD a anunțat propriile condiții pentru susținerea reformei administrației. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a declarat că partidul este de acord cu o reducere de 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din cele ocupate. Totodată, social-democrații cer ca reforma să vizeze și administrația centrală, unde propun o reducere de 10% din personal.

Propunerile PSD includ:

- reducerea cu 30% a numărului total de posturi;

- maximum 20% din posturile ocupate să fie vizate de concedieri;

- posibilitatea ca primarii și președinții de consilii județene să reducă alternativ cheltuielile cu salariile cu 10%;

- reducerea cu 10% a numărului total de posturi din administrația publică centrală.