CCR: Primarii condamnaţi cu suspendare îşi pierd mandatul. Curtea a amânat sancţionarea nepotismului

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis, declarând neconstituţională Legea prin care aleşii locali care sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare nu îşi pierd mandatul. De asemenea, Curtea a amânat pentru toamnă discutarea sesizării PSD privind dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rudele.

UPDATE Curtea Constituţională a amânat pentru 13 septembrie judecarea sesizării PSD  cu privire la dezincriminarea conflictului de interese în cazul senatorilor şi deputaţilor care şi-au angajat rude la birourile parlamentare înainte de 2013.

UPDATE Curtea Constituţională a apreciat că, prin legea adoptată de Parlament, care prevede că doar aleşii locali condamnaţi cu executare îşi pierd mandatul, s-a creat un regim discriminatoriu, iar soluţia aleasă ar fi deturnat scopul legiuitorului, de a apăra integritatea funcţiei de ales local. Decizia a fost luată în unanimitate de judecătorii CCR.

UPDATE Judecătorul CCR Augustin Zegrean a declarat, miercuri, înainrte şedinţei CCR, cu privire la sesizarea pe tema interpretării legii care dezincriminează conflictul de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rude la cabinet înainte de 2013, că nu trebuie să scrie în lege că o faptă este interzisă pentru a şti că ea nu trebuie făcută, legea fiind generală.

"În general, Codul penal nu vorbeşte despre o categorie anume de oameni, se referă în mod general. Nu trebuie să scrie în lege că n-ai voie să furi ca să ştii că nu trebuie să furi, de exemplu. Aţi văzut scris în vreo lege că n-ai voie să furi sau n-ai voie să omori? Nu scrie aşa ceva. (...) Toate legile trebuie respectate. Dacă n-ar trebui, nu s-ar mai face sau ar scrie acolo: respectă numai cine vrea", a spus fostul preşedinte al Curţii.

Se decide soarta primarilor penali

Sesizarea discutată miercuri cu privire la Statutul aleşilor locali a fost depusă pe 22 iunie de către preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele a cerut Parlamentului şi reexaminarea acestei legi, însă Legislativul i-a respins solicitarea şi a adoptat proiectul în forma iniţială trimisă la promulgare.

Legea modifică dispoziţiile referitoare la încetarea de drept a calităţii de consilier local şi de consilier judeţean, respectiv a calităţii de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, astfel încât aceste calităţi încetează în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare, cu excepţia cazurilor de condamnare pentru dare sau luare de mită.

”Pierderea mandatului de către alesul local ce este condamnat prin «hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare» presupune că instanţa judecătorească a stabilit în mod definitiv vinovăţia condamnatului şi a aplicat o pedeapsă privativă de libertate. Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condiţiile prevăzute de Codul penal şi individualizate în fiecare caz în parte de instanţa de judecată. Prin urmare toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanţe sunt «cu executare», chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalităţile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal", explică şeful statului, arătând astfel că o lege care aplică diferenţiat sentinţele judecătoreşti ar fi neconstituţională.

În opinia preşedintelui, ”noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege”.

PSD şi-a sesizat propria lege

Tot miercuri, CCR va discuta şi sesizarea depusă de PSD la propria lege privind interpretarea articolului 38 din Statutul parlamentarilor, care se referă la conflictul de interese.

Un grup de 99 de parlamentari PSD, UDMR, ai minorităţilor şi un liberal a contestat, la CCR, proiectul de lege privind dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare înainte de 2013, iniţiat chiar de PSD şi UDMR, pe motiv că se suprapune atribuţiilor ÎCCJ şi reprezintă o "amnistie".

Proiectul a fost iniţiat de Daniel Florea şi Florin Iordache (PSD) şi de Marton Arpad (UDMR). Sesizarea a fost semnată de 99 de deputaţi, dintre care 76 ai PSD, 13 ai UDMR (inclusiv iniţiatorul Marton Arpad), 9 ai minorităţilor şi un liberal.

Potrivit sesizării, doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie interpretează şi se ocupă de aplicarea unitară a legii, astfel încât legea de interpretare adoptată de Parlament "ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ şi Justiţie, încălcându-se dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţia României".

Semnatarii sesizării atrag atenţie şi că acest proiect are "efecte retroactive" şi reprezintă chiar "o subtilă dezincriminare retroactivă, o amnistie".

Legea a fost depusă de PSD pentru a-i exonera pe deputaţii şi senatorii care şi-au angajat rude la birourile parlamentare pe motiv că în Statut această interdicţie a fost introdusă abia în 2013, deşi parlamentarii erau condamnaţi pentru aceste fapte prin Codul penal, prin prevederi care au existat şi înainte de 2013 şi care sunt în vigoare şi în prezent privind conflictul de interese.