CCR a respins sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal bugetare

Curtea Constituțională a respins sesizarea USR pe legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, act normativ pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Potrivit surselor Adevărul, CCR a respins sesizarea ca neîntemeiată.

UPDATE Curtea Constituțională a emis și un comunicat de presă pe tema respingerii sesizării. 

„Cu majoritate de voturi, în ceea ce privește Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în ansamblul său, precum și în ceea ce privește art.III pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], și, cu unanimitate de voturi, în ceea ce privește celelalte dispoziții din lege criticate,

– A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 59 de deputați (42 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, 2 deputați aparținând Partidului Național Liberal și 15 deputați neafiliați) și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, precum și dispoziţiile art.III pct.2 [cu referire la art.18 ind.1 alin.(1), (5) și (11), art.18 ind.2 și art.18 ind.3], pct.9 [cu referire la art.60 pct.5 lit.c)], pct.10 [cu referire la art.60 pct.7 lit.c)], pct.13 [cu referire la art.117], pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], pct.28 [cu referire la art.170 alin.(1) și (3) lit.d)], pct.29 [cu referire la art.174], pct.30 [cu referire la art.174 ind.1 alin.(12)], pct.45 [cu referire la art.291 alin.(3) ind.8], pct.65 [cu referire la art.500 ind.3 alin.(1)], art.V alin.(1) și (2), art.VII alin.(1), art. XIV alin. (2) și (5), art.XV alin.(1), art. XVII alin. (3), (4), (5) lit.c), l) și n), alin. (7) și (8), art.XVIII alin.(2), art. XIX alin.(2) și (3), art. XX alin.(3) și (5), art. XXIII alin. (3), (4) și (5), art. XXVI pct.1, art. XXVII alin. (3), (4) și (5), art.XXVIII alin.(1), art.XXIX, art.XXXI alin.(1), art.XXXIII, art.XXXIV, art.XXXV, art.XXXVI, art.XXXVII, art.LI alin.(1), art. LIV alin.(1) și (3) și art.LV din lege, sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, arată sursa citată.

„În esență, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic și unitar, respectiv creșterea veniturilor la bugetul public național și reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituționalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigențele Constituției și ale jurisprudenței Curții Constituționale.De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate în mod punctual de autorii obiecției de neconstituționalitate au fost adoptate în marja de apreciere și de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală”, au conchis magistrații CCR.

---

„Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale, în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate, au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar fiscală. Prin urmare, judecătorii constituţionali au decis, cu majoritate de voturi, că obiecţia este neîntemeiată, că legea în ansamblul său este constituţională, declarând respingerea obiecţiei", a declarat Marian Enache.

În urma deciziei CCR de a respinge sesizarea, USR a anunțat că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Marcel Boloș.

Legea privind măsurile fiscale are multe lacune – evidențiate de Consiliul Legislativ, ceea ce ar putea duce la declararea ca neconstituțională –, dar și un impact dezechilibrat între consecințele asupra mediului privat și cele asupra aparatului de stat.

Lista destul de lungă a problemelor legate de constituționalitatea sa a fost evidențiată mai ales în avizul de 38 de pagini al Consiliului Legislativ, care, deși e unul pozitiv, are numeroase argumente legate de lacunele legii privind măsurile fiscal-bugetare.

Încă de la începutul prevederilor legate de sistemul bugetar apar problemele. Articolul referitor la reducerea numărului de secretari de stat și altor categorii de demnitari nu respectă cerința de claritate. „Este necesar a se clarifica dacă reducerea posturilor de demnitate vizate se referă la posturi ocupate sau doar la cele vacante“, susține Consiliul Legislativ, aspect nemodificat în forma trimisă la promulgare.

  Și articolul referitor la desființarea posturilor vacante e problematic. „O desființare generală a posturilor vacante din toate instituțiile și autoritățile publice nu poate fi realizată, ci trebuie analizată de la caz la caz“, arată Consiliul Legislativ, subliniind că trebuiau aduse argumente. Mai exact, nu sunt necesare sau sunt necesare, dar „s-au organizat concursurile, iar posturile nu au fost ocupate sau angajările au fost blocate/suspendate prin diverse acte normative“, aluzie la OUG privind înghețarea angajărilor la stat.

Problema șefilor de birou

O altă confuzie e cea legată de desființarea funcțiilor de șef de birou, ceea ce înseamnă, potrivit normelor legii, că acel bugetar merge pe o funcție ierarhică inferioară. Însă dacă sunt desființate acele posturi vacante, fostul șef de birou nu are cum să fie încadrat.

Apoi, apare problema așa-zisei reorganizări, pentru că guvernanții s-au exprimat că prin desființarea acestor funcții de șef birou are loc reorganizarea instituțiilor. Însă procedura reorganizării e bine reglementată de Codul Administrativ, fiind impusă de anumite condiții. Consiliul Legislativ indică faptul că prin concediere sau restructurare a postului, pe care cineva îl are deja prin concurs, e afectat „dreptul fundamental constituțional la muncă“. Este atrasă atenția că odată cu desființarea unor funcții sau eliminării unor posturi vacante, Guvernul nu mai are voie să înființeze timp de 12 luni posturi similare, în condițiile în care sunt articole din actul normativ care vorbesc de posibile angajări de la jumătatea anului următor.

Problema normei de hrană și a sporurilor

Tot Consiliul Legislativ arată că prin normele din lege apare un tratament discriminatoriu între diferitele categorii de personal din sectorul bugetar. Este cazul normei de hrană și al sporului pentru condiții vătămătoare. „Sugerăm revederea normei astfel încât să nu fie susceptibilă să introducă inegalități între diferitele categorii de personal din sectorul bugetar“, arată Consiliul Legislativ.

La rândul său Consiliul Economic și Social a fost critic față de legea pe care Guvernul și-a angajat răspunderea. Un prim aspect e legat de faptul că Executivul vrea să colecteze 85% din sumă de la privat și doar 15% de la sectorul public. De asemenea, actul normativ nu respectă cerințele de predictibilitate. Un caracter retroactiv ar urma să fie și introducerea unui impozit pe bunuri mobile și imobile de valoare mare, fiind încălcat principiul securității juridice. 

Pe lângă aspectele de substanță ale legii, un fost președintele al CCR, Augustin Zegrean, a subliniat în mai multe intervenții publice faptul că legea ar trebui să fie neconstituțională și pe un aspect de formă: în loc să fie angajarea răspunderii pe o lege, Guvernul și-a angajat răspunderea pe un set de legi, printr-o singură procedură, nu demersuri separate.