Candidații prinși cu minciuna în ultima dezbatere electorală, înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale. Ce declarații false au făcut

Doi candidați la alegerile prezidențiale au făcut declarații false în timpul dezbaterii electorale organizată miercuri, 30 aprilie, de Antena 3 CNN, la Palatul Cotroceni. 

Site-ul de fact-checking Factual.ro a verificat declarațiile făcute de candidați în timpul dezbaterii și a constatat că politicienii au făcut mai multe afirmații false. Cinci dintre ele nu au avut acoperire în realitate. Trei îi aparțin lui Crin Antonescu și două lui Daniel Funeriu.

Declarațiile false făcute de Antonescu

Nicușor Dan l-a acuzat pe Crin Antonescu că, în calitate de fost ministru al Tineretului şi Sportului, a semnat contracte prin care a înstrăinat terenuri către Biroul de Turism şi Tranzacţii, ajunse apoi „la dezvoltatori imobiliari”. Candidatul coaliției a declarat că „singurele acte semnate de mine ca ministru sunt acte perfect legale”. El a adăugat că documentele pe care le-a semnat erau obligatorii în baza Legii 15/1990 și a unei Hotărâri de Guvern din 1991. „Niciuna din hotărârile, din deciziile semnate, nu de mine, cum spune domnul Dan, ci în timpul mandatului meu, fără semnătura mea, fără avizul meu, niciuna din ele nu înstrăinează și niciuna nu e ilegală”, a mai spus acesta.

Declarația sa este catalogată neadevărată de Factual. „O decizie a Curții de Apel București din 2015 îl contrazice”, arată site-ul de fact-checking, care oferă exemplul Parcului Herăstrău, care a trecut în proprietatea Biroului de Turism și Tranzacții (BTT) în timpul mandatului de ministru al lui Crin Antonescu. Mai apoi, BTT a vândut terenul firmei Domino 94 Impex SRL. 

Instanța a emis o decizie prin care declară „nul” certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis de Ministerul Tineretului și Sportului în favoarea BTT, pentru că au fost încălcate dispoziții legale referitoare la „inalienabilitatea terenului din domeniu public, terenul obiect al acestui certificat fiind domeniu public al unității administrative teritoriale Municipiul București”. 

„Deci actul semnat de Crin Antonescu, emis de Ministerul Tineretului și Sportului, nu este în conformitate cu normele legale, așa cum susținea el în timpul dezbaterii”, concluzionează site-ul Factual.

Antonescu, declarație falsă: „V-ați mărit salariul la primărie”

Candidatul coaliției l-a acuzat pe primarul Capitalei că și-a mărit singur salariul: „Dumneavoastră ( n.r. Nicușor Dan) v-ați mărit salariul la primărie”.

„Conform legii nr. 153/2017  privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, primarul unei localități din România nu poate să își mărească de unul singur salariul, aceste decizii venind din partea Guvernului României, iar o decizie de majorare este luată pentru tot aparatul bugetar, nu doar pentru un singur funcționar”, susține echipa Factual.  

Antonescu, declație falsă: „Avem un gap la TVA de 8 puncte față de media europeană”

O altă declarație considerată neadevărată a lui Crin Antonescu a fost cea conform căreia „avem un gap la TVA de 8 puncte față de media europeană și acolo sunt miliardele și miliardele”.  

Cel mai recent raport de la nivel european, citat de Factual, arată că media europeană este de 7% în timp ce în România decalajul de TVA este de 30,6%. Astfel, afirmația este falsă, pentru că diferența este mult mai mare de 8 procente.

Declarațiile neadevărată făcute de Funeriu

Daniel Funeriu a susținut în dezbaterea electorală că „ultimul document de politică externă a României este Pactul de la Snagov, vechi de 30 de ani”. Declarația de la Snagov a fost semnată în 1995, când liderii tuturor partidelor parlamentare din țară au decis strategia pentru aderarea României la Uniunea Europeană. La scurt timp după semnarea declarației, România a depus cererea pentru aderare la UE.

În ultimii 30 de ani, au existat și alte acte majore de politică externă semnate în țara noastră. Un prim exemplu este parteneriatul strategic cu Statele Unite, lansat în 1997 și reînnoit în 2011, notează echipa Factual. A fost dat ca exemplu și Tratatul de la Timișoara, semnat în 1996 de prim-miniștrii României și Ungariei, fiind un document important de politică externă, care a consfințit angajamentul celor două țări pentru cooperare și bună vecinătate. Un tratat similar a fost semnat și cu Ucraina, la Constanța, în 1997.  

De asemenea, semnarea, în 2004, de către președintele Ion Iliescu a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord a reprezentat un moment semnificativ în cadrul documentelor esențiale ale politicii externe ale țării. În 2005, România  a semnat și Tratatul de Aderare la UE, un alt pas major în consolidarea poziției sale pe plan internațional. Țara a devenit oficial membru al UE în 2007.

„Afirmația lui Daniel Funeriu este falsă”, concluzionează Factual.

O altă declarație considerată neadevărată a lui Daniel Funeriu a fost cea conform căreia: „în Strategia Națională de Apărare a Republicii Moldova, până în 2034, nu este prevăzut un rol pentru România”. Site-ul de fact-checking dă exemplu două puncte din document în care România este menționată.

„Declarația lui Daniel Funeriu este falsă, întrucât România este prezentată ca un partener esențial al Republicii Moldova”, concluzionează aceștia.