Banii care sporesc puterea premierului Cîţu. Fondul de Rezervă primeşte o sumă mai mare decât ministere-cheie ale guvernării

Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului primeşte 800 de milioane de lei la rectificarea bugetară, mai mult decât ministere ca Transporturile sau Energia. În ultimii ani, acest fond, controlat de ministrul de Finanţe (unde interimar e Florin Cîţu), a ajuns să fie mai mult un instrument politic, din moment ce majoritatea sumelor au mers, fără justificări concrete, către nevoile autorităţilor locale, indiferent cine a fost la guvernare

Fondul de Rezervă ar trebui folosit de Guvern doar pentru urgenţe, în caz de calamităţi (de exemplu, inundaţii) sau alte evenimente neprevăzute (cum a fost şi pandemia de COVID-19). Cu toate acestea, în ultimii ani, banii au mers mai ales către autorităţile locale. Şi acum, prin banii din Fondul de Rezervă, Florin Cîţu poate decide, în schimbul obţinerii sprijinului politic, ce primari şi şefi de consilii judeţene primesc fonduri pentru lucrările din PNDL şi care nu, fiind la latitudinea sa să stabilească acest lucru. 

Decizia discreţionară a alocării banilor a fost prezentată şi de Consiliul Fiscal, care, într-un raport privind anul 2020, arăta că Guvernul de atunci a direcţionat banii din Fondul de Rezervă către: finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, etapele I şi II; diverse cheltuieli de investiţii (majoritar destinate Societăţii METROREX S.A.); plata cheltuielilor curente şi de capital pentru unele unităţi administrativ-teritoriale;  asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică; finanţarea cheltuielilor pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi plata drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav. De altfel, instituţia sublinia faptul că asemenea cheltuieli ar fi trebuit să fie menţionate de la începutul anului, în momentul în care a fost pregătit bugetul. În total, Fondul de Rezervă din anul 2020 a fost de 8 miliarde de lei, dintre care 1,2 miliarde alocate la rectificarea bugetară, bani care au mers către autorităţile locale şi centrale.

Cu un an mai devreme, şi Guvernul Dăncilă apelase la alocări de bani din Fondul de Rezervă. De exemplu, deşi era demis, pe 28 octombrie 2019, Cabinetul Dăncilă a alocat din Fondul de Rezervă 400 de milioane de lei pentru decontarea facturilor finanţate prin PNDL. De altfel, tot în anul 2019, Guvernul Dăncilă beneficiat de 5,5 miliarde de lei pentru Fondul de Rezervă, bani alocaţi autorităţilor locale şi centrale.

Noul PNDL, adoptat în primă lectură

Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, în primă lectură, ordonanţa de urgenţă pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. Guvernul vrea să pună la bătaie 50 de miliarde de lei, în perioada 2021-2028, pentru autorităţile locale, scopul fiind finanţarea proiectelor de alimentare cu apă, sistemelor de canalizare, asfaltarea drumurilor publice şi punerea la punct de sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale. USR-PLUS a anunţat oficial că se opune acestei ordonanţe de urgenţă, aşa că formaţiunile din Coaliţie trebuie să negocieze noua formă a actului normativ.