Austria omoară speranțele extinderii Schengen. Cum e alimentat discursul eurosceptic
0Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, rămâne inflexibil și a subliniat, de față cu omologul bulgar, că extinderea spațiului Schengen este „imposibilă” în acest moment. În același timp, specialiștii avertizează privind posibila creștere a euroscepticismului.
După ce România s-a lovit de poziționări dure ale lui Gerhard Karner (ministru de Interne al Austriei) la București și la Viena, când le-a spus în față lui Lucian Bode, respectiv Cătălin Predoiu, că țara sa nu acceptă extinderea Schengen și nu a dat vreun orizont de timp pentru rezolvarea situației, acum a venit rândul bulgarilor să aibă un tratament asemănător. „Sistemul Schengen trebuie reparat. (...) Până nu va fi reparat, extinderea este imposibilă”, a afirmat Nehamer, lângă el fiind premierul Nikolai Denkov.
Replica bulgarului nu a întârziat. „Înțeleg că cancelarul este sub presiunea forțelor politice interne”, a afirmat Denkov, citat de publicația Dnevnik, aluzie la faptul că formațiunea din care face parte Nehammer menține această linie pentru a nu pierde electoratul care ar putea migra spre extrema dreaptă austriacă.
Ceva mai optimist, pe tema Schengen, a fost ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, care a afirmat, într-o intervenție la RTV, că la cel mai recent Consiliu JAI, toate statele membre ale Uniunii Europene, exceptând Austria, s-au pronunţat pentru lărgirea spaţiului Schengen, într-o discuţie informală. „Chiar şi Austria, în acest Consiliu JAI care s-a desfăşurat recent, a exemplificat, e adevărat, mai departe, că doreşte o reformare a spaţiului Schengen, dar a indicat numai acesta ca fiind motivul pentru care nu acceptă o extindere a spaţiului Schengen deocamdată pentru România şi Bulgaria”.
O problemă riscă să fie și Olanda. Săptămâna trecută, printr-o declarație a Parlamentului olandez, legislativul solicita noi misiuni privind respectarea statului de drept în Bulgaria și România, vizată fiind mai ales administrația de la Sofia, de la care sunt așteptate reforme în justiție.
Euroscepticismul, evidențiat de partidele populiste
Problema de percepție și posibilitatea alimentării unei tendințe eurosceptice e evidențiată în studiul „Minimizarea euroscepticismului în mass-media: aderarea la Schengen a României și Bulgariei”, semnat de profesorii universitari Romina Surugiu, Adriana Ștefănel și Antonio Momoc și apărut în revista de specialitate „Media and Communication”.
„Deși veto-ul pe cazul Schengen a intensificat discursul eurosceptic al anumitor actori populiști, politicienii principali au încercat să-i minimizeze semnificația folosind eufemisme și optimism moderat cu privire la o decizie pozitivă în viitorul apropiat”, arată aceștia.
Pe de altă parte, un avertisment din concluzii e următorul: „Există posibilitatea ca euroscepticismul românilor și bulgarilor să fie sporit de întârzierea deciziei de a fi acceptată în spațiul Schengen. (...) În acest context, în conformitate cu revizuirea literaturii de specialitate, susținem că euroscepticismul poate lua forma renașterii statelor naționale și a valorilor lor etnice care favorizează granițele, naționalismul etnic și patriotismul local”.
De altfel, între România și Bulgaria au fost unele diferențe, în sensul că la sud de Dunăre a fost alimentată retorica privind tratarea celor două state ca „țări de mâna a doua”, în timp ce la București s-a mers pe criticarea Austriei și chiar încurajarea unor politicieni a boicotării produselor de proveniență austriacă.