Austeritatea bugetară nu a stăvilit angajările la stat pe bandă rulantă

Coaliția a transmis constant în 2023 că vrea să strângă cureaua, pentru a face economii la buget. Însă Executivul tot nu a reușit, fiind un plus de 33.749 de posturi ocupate față de primele zile de mandat ale lui Ciucă, dar și cu 8.360 mai multe decât la preluarea guvernării de către Ciolacu.

În luna mai, Guvernul a venit cu o ordonanță de urgență prin care, la stat, angajările puteau fi făcute doar în situații deosebite sau dacă era vorba de sectoare esențiale, cum ar fi sănătatea, educația, forțele de apărare și siguranță națională. Tot ce ținea de angajări din acel moment trebuia trecut prin Guvern, prin adoptarea de memorandum, așa că situația era sub control. Era un moment când avea loc și rocada la Palatul Victoria, Marcel Ciolacu venind pe funcția deținută de Nicolae Ciucă.

La preluarea mandatului de premier, în iunie 2023, numărul posturilor ocupate la stat era de 1.284.199. În perioada de mandat a lui Nicolae Ciucă, în ciuda faptului că jumătate din anul 2022 (iulie-decembrie) au fost luate măsuri de înghețare a angajărilor la stat, de asemenea numărul bugetarilor crescuse. Ciucă a preluat un aparat bugetar de 1.258.810 angajați în noiembrie 2021. Așadar, zestrea din perioada lui Nicolae Ciucă era de 25.389 de noi posturi ocupate.

Ulterior, în septembrie 2024, Guvernul Ciolacu și-a angajat răspunderea pe o nouă lege prin care să reducă o parte din cheltuielile bugetare, fiind prevăzută inclusiv reorganizarea instituțiilor și desființarea unor instituții, însă perioada de transpunere a actului normativ a fost prelungită de la 31 decembrie 2023 la 30 iunie 2024. Așa s-a ajuns în situația ca doar patru ministere să adopte până acum o reorganizare, conform cerințelor.

Cum se împart bugetarii

Conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor, aferente lui decembrie 2023, în administrația publică centrală erau 827.393 de posturi ocupate, în timp ce în administrația locală erau 465.336 de posturi ocupate. Cei mai mari angajatori erau Ministerul Educației, cu 302.040 de posturi ocupate, urmat de Ministerul Afacerilor Interne, cu 123.808 posturi ocupate.

Borna de 1,3 milioane de angajați la stat a mai fost atinsă în perioada guvernării Tăriceanu (decembrie 2004 - decembrie 2008). Mai mult, în decembrie 2008, Executivul Tăriceanu a „ratat“ la mustață borna de 1,4 milioane angajați la stat, fiind doar 1.399.000 de posturi ocupate, conform datelor de la Ministerul de Finanțe. La acea vreme, România încă era într-o perioadă de creștere economică, având loc măriri de pensii și salarii pe bandă rulantă, mai ales că 2008 fusese și an electoral, cu alegeri locale și parlamentare, apoi în anul următor veneau la rând europarlamentarele și prezidențialele.

Și acum România se pregătește de alegeri europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare, urmând să fie, inclusiv în situația unor comasări de alegeri, cel puțin două luni și jumătate de campanie electorală oficială.