Alina Mungiu-Pippidi, propunere surprinzătoare: „Dar dacă desființăm alegerea directă a președintelui?”
0Alina Mungiu-Pippidi vine cu o idee surprinzătoare, în contextul controverselor din jurul anulării alegerilor. Potrivit profesoarei de științe politice, semi-prezidențialismul „este o struțo-cămilă”, astfel că statul ar trebui să renunțe la alegerea directă a președintelui.
„Semi-prezidențialismul este o struțo-cămilă, care duce și atunci când președintele și primul ministru sunt din același partid la o competiție și o tensiune deloc pozitivă (Iliescu contra Năstase), iar atunci când sunt din partide diferite la potențiale conflicte majore (două suspendări ale lui Băsescu). Sau la o anihilare a primului ministru și implicit o slăbire a guvernului (vedeți Franța, unde Macron schimbă premieri pe bandă rulantă)”, a scris Alina Mungiu-Pippidi într-un articol pe romaniacurată.ro
Profesoara de științe politice a amintit totodată că a afirmat prima dată în urmă cu 20 de ani că „semi-prezidențialismul României (ca și al Coreei de Sud, care are o democrație de o vârstă similară și deci probleme similare cu noi) e cea mai proastă instituție politică a noastră”.
„Cred că prima modificare constituțională de luat în considerare cu un impact serios și dovedit ar fi renunțarea la alegerea directă a președintelui. Dacă o aveam acum, stăteam liniștiți, Parlamentul îl putea pune pe Pambuccian! Și azi, ca și atunci, am oferit alternativa ca șeful guvernului să fie ales direct, odată cu partidul său, iar președintele să fie ales de Parlament, astfel încât lumea să poată vota pe bune pe cine are putere asupra vieții de zi cu zi. A treia alternativă, președintele să fie și șeful guvernului, o exclud, mai toată America Latină a copiat Constituția americană, dar nu au ieșit decât prezidențialisme dezastruoase”, a mai completat Pippidi.
Pippidi motivează propunerea invocând mai multe motive, printre care și faptul că „votanții aleg direct pe șeful statului, cu atribuții doar în domeniul externelor și securității. Poporul alege președintele pentru calități și promisiuni care nu au prea mult de a face cu funcția prezidențială, ci cu cea guvernamentală, și are așteptări de la el care nu pot fi satisfăcute”, dar și amintind de alegerea lui Ion Iliescu în 2000.