Alegeri 2024. Mizele procentelor pe care le iau partidele care nu ating pragul la europarlamentare ANALIZĂ
0Numărul de mandate la europarlamentare poate fi puternic influențat de procentele obținute de partidele și candidații care nu reușesc să atingă pragul, avantajul redistribuirii fiind mai ales pentru formațiunile mari.
Numărul voturilor „irosite”, adică al celor date pentru partide care nu au putut obține 5% sau pentru un candidat independent care nu a avut minim 3%, a oscilat de la un scrutin la altul în perioada 2007-2019.
Cel mai mare procent a fost înregistrat la alegerile din 2014, când 15,4% dintre voturi (ceea ce în prezent ar fi echivalentul a cinci mandate), în timp ce un procent foarte mic, 2,8%, a fost înregistrat la scrutin din 2009.
La celelalte două alegeri parlamentare, în 2007, respectiv 2019, numărul de voturi „irosite” a fost 13,6%, respectiv 10,5%. În prezent, conform calculelor pe care și le fac partidele, procente consistente care să conteze ar putea veni dinspre trei formațiuni. În primul rând, în cazul UDMR sunt emoții legate de atingerea pragului. La ultimele europarlamentare, Uniunea a obținut 5,26%. Prin urmare, la limită. Aproape sondajele dau formațiunea condusă de Kelemen Hunor cu 5% intenție de vot, de aceea Uniunea colaborează și cu celelalte formațiuni care reprezintă etnia maghiară.
Un al doilea partid privit cu atenție de formațiunile mari este S.O.S., partid condus de Diana Șoșoacă, pe care o sondajele îl creditează între 4% și 8%, ca intenție de vot, în funcție de casa de cercetare sociologică și perioada în care au fost făcute chestionarele.
Șanse reduse și pentur partidul lui Ponta
Pro România este al treilea partid care, prin neintrarea în Parlament, ar putea ajuta formațiunile mari. În prezent, Pro România este departe de a atinge pragul, mai ales că pierde tot mai mulți edili, care se reorientează către PSD.
Principalul beneficiar, după modul cum sunt creditați în toate sondajele, este PSD. Mai precis, social-democrații au prima șansă la un mandat la redistribuire, dar în cazul în care ar rata pragul mai multe partide cu procente în jur de 4%, ar putea fi chiar două mandate câștigate la redistribuire, iar un al treilea și un al patrulea ar merge la formațiunile de pe locurile doi și trei.
„Depinde mult cum arată situația «câturilor», pentru că și o formațiune cu un 7,5%, care teoretic acum înseamnă că ia două mandate, ar putea să ajungă să ia un al treilea, dacă la redistribuire ajunge să aibă un cât mai mare față de o altă formațiune care are un procent mai mare, dar oricum are asigurate mandate prin alocarea părții întregilor, însă câtul e mic”, susțin surse politice familiarizate cu procedura electorală.
Testul electoral al europarlamentarelor va fi pe 9 iunie, fiind prima rundă de alegeri din cele patru care vor avea loc în România în 2024. Până în prezent, niciuna din formațiunile Coaliției nu și-a anunțat candidații, în timp ce dinspre Opoziție au fost deja avansate numele.