La 7 septembrie, România a pierdut Cadrilaterul. Ziua în care au murit Ilarion Ciobanu, Eugen Barbu și Bogdan Petriceicu-Hasdeu VIDEO

La 7 septembrie 1940 s-a semnat tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei a intrat în componența Bulgariei. Tot într-o zi de 7 septembrie au murit Eugen Barbu și Ilarion Ciobanu.

1533: s-a născut Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei, ultimul suveran din dinastia Tudor

Elisabeta I a fost al cincilea și ultimul monarh al casei Tudor (primii fiind Henric al VII-lea, Henric al VIII-lea, fratele său Eduard al VI-lea, verișoara sa Jane Grey și sora sa Maria I). Fratele său vitreg Eduard a domnit până la moartea sa în 1553 când a lăsat-o moștenitoare pe Lady Jane Grey, încălcând Actul de succesiune a lui Henric al VIII-lea. Dar voința lui Eduard este ignorată, Jane Grey este executată și îi urmează Maria I, sora a Elisabetei. Cinci ani mai târziu Elisabeta devine regină la douăzeci și cinci de ani și jură „că îi va purta de grijă până la moarte.”

Deoarece nu s-a căsătorit niciodată, în ciuda numeroaselor oferte, casa Tudor s-a stins la moartea ei.

1811: s-a născut Prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Carol I al României (d. 1885)

Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen a fost șef al casei de Hohenzollern-Sigmaringen, prim-ministru al Prusiei în perioada 6 noiembrie 1858 – 12 martie 1862 și tată al primului rege al României, Carol I.

1907: a murit Bogdan Petriceicu-Hasdeu  

Scriitorul, istoricul şi filologul Bogdan Petriceicu Hasdeu a avut o cultură fabuloasă, comparabilă cu cea a lui Nicolae Iorga.

Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a născut la 26 februarie 1838, în Cristineştii Hotinului (astăzi în Ucraina). Din 1850 şi-a continuat studiile liceale la Chişinău.

În mediul universitar, Hasdeu era un personaj admirat pentru inteligenţa şi memoria sa, dar mai ales pentru uşurinţa cu care învăţa limbi străine. A urmat cursurile Facultăţii de Drept, însă era atras de literatură şi de domeniul istorico-filosofic. Primele sale scrieri au fost în limba rusă.  Nu si-a terminat studiile universitare la Harkov. Odata intors, el s-a inrolat in armata rusa. A luat parte, ca sublocotenent, la Razboiul Crimeei. Dar temperamentul sau independent nu s-a adaptat disciplinei militare, venind in Romania in 1856, anul Tratatului de la Paris.

A fost numit judecator de Cahul, dar a fost curand destituit, deoarece milita pentru unirea Basarabiei cu patria-mama.

Dispariţia precoce a fetei, la numai 19 ani, l-a împins pe Hasdeu spre porţile depresiei şi spre meditaţii asupra morţii înteleasa de el ca punct de unde incep "formele" fara sfarsit, care duc spiritul spre perfectiune. Intr-una dintre cugetarile sale testamentare, nota: "In ziua mortii Juliei Hasdeu a murit si tatal sau. El nu putea sa mai traiasca. Din mosi, el mostenea trei iubiri: patria, stiinta, femeia. Tot ceea ce era mai pur in aceste trei iubiri, chintesenta lor, o concentrase in fiie-sa, mare patrioata, mare geniu, mare femeie, ea devenise pentru el prisma tuturor iubirilor sale. Cand ea muri, patria- stiinta- femeia, totul murise pentru el".

Cartea sa, Sic Cogito (1892) exprima o "viziune tragica de crepuscul". Capitolele sale ne introduc in sistemul filosofic al savantului dominat de logica si unde intalnim ecoul vechilor credinte asupra divinitatii.

Durerea l-a îndreptat pe Hasdeu către spiritism, la fel ca și pe Victor Hugo. Astfel a construit la Câmpina, între 1894 - 1896, un castel-templu, în memoria Iuliei. La 25 august 1907, la vârsta de 69 de ani, după o lungă suferinţă, a trecut în nefiinţă, într-o căsuţă din spatele castelului. Trupul său a fost înmormântat la Bucureşti, la Cimitirul Bellu, în cavoul conceput tot de el, alături de cele două Iulii din viaţa lui.

1910: Marie Curie a izolat prima mostră pură de radiu

Radiul este al 88-lea element din sistemul periodic al elementelor, având simbol chimic Ra. Radiul în stare pură este alb argintiu, dar datorită reactivității sale ridicate, se oxidează rapid devenind negru cu irizații colorate. Toți izotopii de radiu sunt radioactivi, cel mai stabil fiind Ra, acesta având timp de înjumătățire de 1601 ani, în urma dezintegrării sale rezultând radon. Din cauza instabilității sale, radiul este luminiscent.

Radiul, sub formă de clorură de radiu, a fost descoperit de Marie Curie și Pierre Curie în 1898.

1911: s-a născut Todor Jivkov, lider comunist bulgar, președinte al statului

Todor Jivkov Hristov s-a născut în satul bulgar Praveț într-o familie de țărani de origine română (valahi). În timpul celui de al Doilea Război Mondial, a luat parte la rezistența antifascistă. În 1944, odată cu pătrunderea trupelor sovietice în Bulgaria, Frontul Patriei, în frunte cu Partidul Muncitoresc, a efectuat o lovitură de stat armată, răsturnând guvernul ales în mod legitim al lui Constantin Muraviev.

Jivkov a fost cunoscut în timpul Războiului Rece pentru atitudinea sa extrem de loială față de URSS. El chiar a propus de două ori în mod neoficial, în 1963 și în 1973, ca Bulgaria să adere la Uniunea Sovietică, subliniind originea comună slavă, alfabetul chirilic și alte similitudini.

1912: s-a născut Mariana Drăgescu, aviatoare română, membră a Escadrilei Albe

Marie-Ana Drăgescu s-a născut la 7 septembrie 1912 în Craiova. A urmat cursurile primare şi liceale la Lugoj și a frecventat scurt timp Facultatea de Educaţie Fizică, însă a fost nevoită să renunţe deoarece familia nu a putut suporta costurile anilor universitari.

 Brevetată în 1935 la Şcoala de Aviaţie „Mircea Cantacuzino”, în aceeaşi serie cu Marina Ştirbey şi compozitorul Ionel Fernic, a început să lucreze – după obţinerea brevetului – la Aeroclubul României. În acelaşi timp, şi-a consolidat statutul de aviatoare, perfecţionându-şi arta pilotajului, conform profilului făcut de Forțele Aeriene Române.

În 1938, Mariana Drăgescu s-a regăsit printre cele cinci aviatoare care au participat, în premieră pentru armata română, la manevre militare. Alături de Irina Burnaia, Marina Ştirbey, Virginia Duţescu şi Nadia Russo, a executat misiuni de transport şi legătură.

1923: se înființează Organizația Internațională a Poliției Criminale (Interpol)

Interpol (acronimul termenului din engleză International Criminal Police Organization) este o organizație internațională de cooperare a forțelor de poliție. Creată în 1923, organizația numără 195 de state membre. Sediul organizației este în Lyon, Franța.

1936: „Benjamin”, ultimul lup marsupial moare

În noaptea de 6-7 septembrie la Grădina Zoologică Beaumaris din Hobart, Australia, probabil din cauza neglijenței - îndepărtat din mediul său natural, a fost expus vremii neobișnuit de capricioase din acea perioadă: temperaturi ridicate ziua și foarte scăzute noaptea.

1940: Tratatul de la Craiova: România a pierdut Cadrilaterul

Prin Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, partea de sud a Dobrogei intră în componența Bulgariei.

Cadrilaterul, numit și „Dobrogea de Sud“, a fost în graniţele României între 1913 – 1940, însă influenţele sociale, culturale şi politice româneşti s-au simţit din cele mai vechi timpuri.

Cadrilaterul a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român.

Partea de sud a Dobrogei, care se întinde peste 7.000 de kilometri pătraţi, şi unde trăiesc peste 400.000 de suflete, este formată din judeţele Durostor şi Caliacra. Principalele oraşe din această zonă sunt Silistra, Turtucaia, Dobrici (Bazargic), Balcic şi Cavarna.

1953: Nikita Hrușciov este ales primul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice

Nikita Sergheevici Hrușciov a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. A ocupat funcția de secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între 1953 și 1964, și pe cea de președinte al Consiliului de Miniștri între 1958 și 1964.

Hrușciov a rămas în istorie pentru destalinizarea Uniunii Sovietice, pentru susținerea primelor progrese ale programului spațial sovietic și pentru mai multe reforme de un relativ liberalism în unele arii ale politicii interne. Colegii de partid l-au înlăturat de la putere în 1964, înlocuindu-l cu Leonid Brejnev ca secretar general al PCUS și cu Alexei Kosîghin ca premier.

1960: s-a născut Nae Caranfil, scenarist, actor și regizor român

Filmele lui Nae Caranfil au câştigat premii şi au avut succes la public. A debutat în 1993, cu „È pericoloso sporgersi”, în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs la Cannes, a continuat cu „Asfalt Tango” (1995), o comedie cu Charlotte Rampling, cu „Dolce far niente” (1998), cu Giancarlo Giannini, François Cluzet şi Marguerita Buy în distribuţie, selectat la Karlovy Vary. „Filantropica” (2002), un mare succes de public şi de critică, a fost urmat de filmul de epocă „Restul e tăcere” (2007), premiat cu nouă trofee Gopo şi propus de România pentru o nominalizare la Oscar.

În 2014, în „Closer to the Moon”, Caranfil a adus împreună pe ecran vedete ca Vera Farmiga, Mark Strong şi Harry Lloyd, iar doi ani mai târziu a lansat musicalul „6,9 pe scara Richter”, pentru care a compus şi muzica, şi versurile.

1965: s-a născut Angela Gheorghiu, soprană română

Angela Gheorghiu  este o soprană română, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.

Angela Gheorghiu a vorbit într-un interviu despre cariera sa, sacrificiile făcute pentru muzică, modelele sale, relația cu iubitul ei mai tânăr cu 22 de ani, despre România copilăriei sale, dar și despre România actuală.

Celebra soprană, considerată unul dintre cei mai mari artiști de operă din lume, a „atins“ și în acest interviu aspecte care par să o deranjeze în ultima vreme. După ce a scris într-o postare recentă pe Facebook că „nu datorează nimic României“ și după ce a făcut afirmații surprinzătoare despre George Enescu și Maria Tănase, Angela Gheorghiu a reiterat ideea că nu este în cele mai bune relații cu țara sa natală.

„Am fost un copil foarte fericit, uneori eram atât de fericită încât nu puteam îndura. Am fost un copil-minune. Mi-am dat seama că vocea mea îi face pe oameni fericiți, că îi poate face să plângă. Aveam o casă frumoasă, cu grădină, aveam animale, dar nu realizam că trăiam într-o țară dură, comunistă. Nu realizam cât de greu era pentru părinții mei să facă rost de mâncare, nu-mi dădeam seama că nu ai dreptul să spui nimic politic“, a povestit artista despre copilăria sa în Adjud.

1993: a murit Eugen Barbu, scriitor, scenarist și publicist român

Membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist, Eugen Barbu a ocupat mai multe poziţii în Partidul Comunist Român (PCR) declarându-se încă de tânăr comunist.

„Sunt comunist de la 14 ani, profesorii mei de liceu pot să spună cum mă sfătuiau în timp de război să nu mai scriu despre muncitori că o s-ajung la puşcărie“, declara scriitorul într-un interviu publicat în 1972 în Steaua, potrivit România Literară.

Începând cu 1963 Eugen Barbu a fost numit la conducerea revistei Luceafărul, de unde a fost însă locuit cinci ani mai târziu cu Ştefan Bănulescu. În 1969, Eugen Barbu a fost ales membru supleant al Comitetului Central al PCR.

În 1975, Eugen Barbu a devenit deputat în Marea Adunare Naţională. Din 1970 până în 1989, Eugen Barbu a condus revista Săptămâna. Scriitorul a fost cel care a fondat revistele Săptămâna şi România Mare, dar şi cel care a înfiinţat, alături de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrină naţionalistă România Mare, pe care l-a reprezentat în Parlamentul României în legislatura 1992-1996.

2000: a murit Virgil Săhleanu, lider sindical român 

Fostul sindicalist Virgil Săhleanu a fost ucis în septembrie 2000 de către doi agenţi de pază ai unei firme din Vaslui, conduse de Cătălin Ciubotaru, eliberat şi el între timp din închisoare. Săhleanu a fost înjunghiat de trei ori, el fiind transportat la spital, unde a murit.

Procurorul ieşean Ioan Ciofu a arestat în timpul anchetei alte şapte persoane ce ar fi fost implicate în asasinarea lui Săhleanu. Printre acestea şi Victor Balan, despre care s-a precizat în rechizitoriu că ar fi stabilit asasinarea lui Săhleanu împreună cu cehul Frantisek Priplata, reprezentantul firmei care achiziţionase la acea vreme fabrica de ţevi Tepro.

2008: a murit Ilarion Ciobanu, actor român de film

Ilarion Ciobanu s-a născut la 28 octombrie 1931, în Ciucur, o aşezare care face astăzi parte din Republica Moldova. Rămasă fără stâlpul casei, familia Ciobanu vine în Dobrogea şi se stabileşte la Constanţa, oraş unde micul Ilarion şi fraţii lui vor creşte căutându-şi locul sub soare.

Ca să-şi ajute mama, viitorul actor face de toate şi lucrează orice, de la băiat de prăvălie, pescar, marinar, hamal, până la tractorist, miner, tâmplar, şofer şi brigadier la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Vremurile tulburi l-au purtat inclusiv prin arestul poliţiei, pentru haiduciile mărunte făcute cu tovarăşii din anturaj. Aşa intră în pielea personajelor de mai târziu, pe care le interpreta cu atâta naturaleţe pe ecran - şi numai pe ecran, căci Ilarion Ciobanu a rămas actorul de film prin excelenţă, aşa cum l-a descris şi camaradul său de film Sergiu Nicolaescu.

Deşi a urmat IATC-ul, teatrul nu l-a atras pe Ilarion Ciobanu. A abandonat institutul pentru că marile roluri din cinematografie îl aşteptau. Iar el a devenit Gerula („Columna“), marinarul Gherasim („Toate pânzele sus“), ardeleanul-cowboy Traian Brad (seria „Ardelenii“), comisarul Mihai Roman (din filmele de acţiune ale lui Sergiu Nicolaescu), Stroe Buzescu („Mihai Viteazul“), Vasile Stegaru („Nemuritorii“), Petre („Răscoala“), Tatăl („Lumini şi umbre“) şi mulţi-mulţi alţii.

La 7 septembrie 2008, Ilarion Ciobanu a trecut definitiv în legendă. Ţinând cont de dorul său permanent, familia ia decizia ca actorul să se întoarcă la Constanţa. Cenuşa marelui actor a fost împrăştiată în Marea Neagră, pe valurile pe care el visa să navigheze solitar, între cer şi pământ, pe o barcă purtată de pânze.