5 februarie: Ziua în care România a devenit membră de facto a NATO

0
Publicat:

La 5 februarie 2004, România a devenit membră de facto a NATO, după ce toate cele 19 state ale Alianței au ratificat protocolul de aderare, finalizând procesul de integrare în structurile de securitate euro-atlantice.

La 5 februarie 2004, România a devenit membră de facto a NATO FOTO Shutterstock

1601 – Moartea lui Baba Novac

La 5 februarie 1601, Baba Novac, vestit conducător militar de origine sârbă și unul dintre cei mai apropiați căpitani ai lui Mihai Viteazul, a fost executat la Cluj, la ordinul autorităților habsburgice din Transilvania. Născut în anul 1521, Baba Novac a fost capturat în contextul conflictelor politice și militare dintre Mihai Viteazul, nobilimea transilvăneană și generalul imperial Giorgio Basta, într-o perioadă de instabilitate majoră în regiune.

Baba Novac a fost unul dintre cei mai apropiați căpitani ai lui Mihai Viteazul FOTO Arhivă

Baba Novac s-a remarcat ca lider de oști și strateg militar în luptele purtate de Mihai Viteazul împotriva Imperiului Otoman și a altor adversari regionali, fiind implicat în campanii din Țara Românească, Transilvania și sudul Dunării. A condus trupe de haiduci și mercenari și a avut un rol important în menținerea controlului militar al lui Mihai Viteazul în Transilvania. Execuția sa a avut loc public și a fost percepută la vremea respectivă ca un act de intimidare politică, în contextul destrămării alianței dintre Mihai Viteazul și Habsburgi.

1896 – Nașterea filosofului Nicolae Bagdasar

La 5 februarie 1896 s-a născut Nicolae Bagdasar, filosof român și viitor membru al Academiei Române. A urmat studii universitare în domeniul filosofiei și a desfășurat o activitate academică susținută, fiind implicat în cercetarea și predarea disciplinelor filosofice în mediul universitar românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Nicolae Bagdasar s-a năsut la 5 februarie 1896 FOTO Arhivă

Nicolae Bagdasar a fost preocupat de istoria filosofiei, epistemologie și problemele fundamentale ale cunoașterii, publicând lucrări și studii de specialitate. Activitatea sa s-a desfășurat într-un context marcat de schimbări politice majore, inclusiv perioada interbelică și instaurarea regimului comunist. A decedat în anul 1971, lăsând în urmă o contribuție recunoscută în cultura și filosofia românească.

1946 – Recunoașterea guvernului Petru Groza de către Marea Britanie și SUA

La 5 februarie 1946, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii au recunoscut oficial guvernul României condus de Petru Groza și au reluat relațiile diplomatice cu statul român. Această decizie a fost luată în contextul reorganizării politice a Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial și al negocierilor dintre puterile aliate privind zonele de influență din Europa Centrală și de Est.

Guvernul Petru Groza fusese instalat la 6 martie 1945, cu sprijinul Uniunii Sovietice, iar recunoașterea sa internațională a consolidat poziția politică a acestuia pe plan extern. Reluarea relațiilor diplomatice cu Marea Britanie și SUA a permis României să participe la procesele diplomatice postbelice, inclusiv la negocierile care au condus la semnarea Tratatului de Pace de la Paris din 1947.

1971 – Aselenizarea misiunii Apollo 14

La 5 februarie 1971, nava cosmică americană Apollo 14 a aselenizat pe suprafața Lunii, în cadrul programului spațial Apollo derulat de NASA. Misiunea fusese lansată la 31 ianuarie 1971, iar comandantul echipajului a fost astronautul Alan Shepard, aflat la prima sa misiune spațială după o pauză de mai mulți ani cauzată de probleme medicale.

Apollo 14 a avut ca obiective principale explorarea regiunii Fra Mauro, colectarea de probe de sol lunar și desfășurarea unor experimente științifice. Astronauții Alan Shepard și Edgar Mitchell au efectuat două activități extravehiculare pe suprafața Lunii, în timp ce Stuart Roosa a rămas pe orbită la bordul modulului de comandă. Misiunea a contribuit la extinderea cunoștințelor despre structura geologică a Lunii și la perfecționarea tehnologiilor de zbor spațial cu echipaj uman.

2004 – Aderarea de facto a României la NATO

La 5 februarie 2004, România a devenit membră de facto a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), după ce toate cele 19 state membre ale Alianței au ratificat protocoalele de aderare. Acest pas a reprezentat finalizarea procesului juridic de integrare, început oficial prin invitația primită de România la summitul NATO de la Praga, în anul 2002.

Aderarea la NATO a presupus îndeplinirea unor criterii politice și militare, inclusiv reformarea forțelor armate, consolidarea instituțiilor democratice și alinierea politicii de securitate la standardele Alianței. Statutul de membru a fost confirmat oficial la 29 martie 2004, când România a depus instrumentele de aderare la Washington. Integrarea în NATO a marcat un moment important în politica de securitate a României și în poziționarea sa strategică internațională.