30 aprilie: În urmă cu 80 de ani, Adolf Hitler şi Eva Braun se sinucideau, iar pe clădirea Reichstagului era arborat drapelul sovietic

Pe 30 aprilie, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de evenimente care au marcat istoria. În 1777 se năştea matematicianul german Carl Friedrich Gauss, în 1844 Alexandru Ioan Cuza se căsătorea cu Elena Rosetti-Solescu, iar în 1945 s-au sinucis Adolf Hitler și Eva Braun.

1777: S-a născut matematicianul german Carl Friedrich Gauss

Carl Friedrich Gauss, unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai Germaniei, a fost un remarcabil matematician, fizician și astronom. Lucrările sale au adus contribuții fundamentale în domenii precum analiza matematică, magnetismul și măsurătorile geodezice. Deși a publicat doar 178 din cele 404 lucrări științifice, acestea acoperă un spectru larg, de la științele exacte până la astronomie.

1844: Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti-Solescu

Pe 30 aprilie 1844, Alexandru Ioan Cuza își unea destinul cu Elena Rosetti-Solescu, fiica postelnicului Iordache Rosetti. Cuza a refuzat includerea țiganilor robi în zestrea soției sale, susținând astfel hotărârea Adunării Obștești privind dezrobirea. Elena Rosetti a fost o figură puternică și discretă, rămânând alături de soțul său chiar și în exil, după abdicarea acestuia. A fost apreciată pentru loialitatea și eleganța cu care și-a susținut soțul și țara.

1857: S-a născut psihiatrul elvețian Eugen Bleuler, cel care a identificat schizofrenia ca boală mintală

Eugen Bleuler, renumit psihiatru elvețian, a revoluționat psihiatria prin redefinirea unei tulburări cunoscute anterior ca „dementia praecox”. A înțeles că această boală nu este legată exclusiv de vârstă și nici nu este o formă de demență, redenumind-o „schizofrenie”, de la cuvintele grecești care înseamnă „minte divizată”.

1883: A murit pictorul francez Edouard Manet

Edouard Manet, unul dintre predecesorii impresionismului, a revoluționat arta modernă, îmbinând tradiția cu modernismul. Deși creațiile sale au generat controverse, scopul său nu a fost provocarea, ci reînnoirea picturii. Manet este considerat un pionier al artei moderne, iar lucrările sale rămân piese de referință ale patrimoniului artistic mondial.

1933: A murit scriitoarea Anna de Noailles, descendentă a ultimului domnitor al Ţării Româneşti

Anna de Noailles, cu origini românești nobile, a fost una dintre cele mai apreciate poete ale începutului de secol XX. A debutat literar la o vârstă fragedă și a fost recunoscută de Academia Franceză și onorată cu Legiunea de Onoare. Considerată o figură marcantă a literaturii europene, a inspirat mari artiști ai epocii, inclusiv pe Rodin.

Anna Brâncoveanu de Noailles, o scriitoare deosebit de apreciată în toată Europa la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, a fost fiica lui Grigore Brâncoveanu, fiul lui George Bibescu, ultimul domnitor al Ţării Româneşti

Mama ei a fost Raluca Musurus, fiica  şi era fiica lui Musurus Paşa, ambasadorul Porţii Otomane de la Londra.

Anna a învăţat să scrie şi să citească în casa părintească, unde şi-a însuşit şi primele noţiuni de istorie şi muzică în sânul familiei. Copilăria i-a fost marcată de decesul tatălui. „În anul 1885, ea întreprinde o călătorie prin România şi Grecia. Se stabileşte la Constantinopol, unde descoperă pasiunea pentru poezie. La 13 ani începe să scrie prirmele poeme, reunite, apoi, în volumul «Poesie» (1889) şi «Sommeil eternel» (1889). În anul 1892 îşi face debutul literar în «Revue de Paris», care îi publică ciclul de poeme «Litanies»“, se mai arată în lucrarea „Femei Celebre din România“. În anul 1901 este premiată de Academia Franceză. A cunoscut gloria literară în anu 1907, după lansarea volumului de versuri „Les Eblouissements“. Prestigiosul cotidian „Times“ scria despre aceasta că „este cea mai mare poetă pe care veacul al XX-lea a dat-o Franţie sau chiar Europei“. Este laureată a Marelui Premiu pentru literatură, fiind prima femeie căreia i s-a acordat Legiunea de Onoare în grad de comandor. A stârnit admiraţia unor mari artişti, iar Rodin a folosit-o chiar ca model.

1945: Adolf Hitler și soţia lui, Eva Braun, s-au sinucis la Führerbunker

În noaptea de 29 spre 30 aprilie 1945, puțin înainte de ora 2, Adolf Hitler și-a adunat personalul apropiat pentru a-și lua rămas-bun. A strâns mâinile celor prezenți, le-a mulțumit pentru loialitate și i-a sfătuit să încerce să ajungă la liniile britanice sau americane, evitând să fie capturați de sovietici.

În zorii acelei zile, armata roșie bombardase deja cu intensitate cancelaria Reichului. La prânz, Hitler și-a anunțat decizia de a se sinucide. Le-a dat ultimele instrucțiuni și a chemat după Martin Bormann, căruia i-a spus că momentul sosise. Plănuia să se împuște în acea după-amiază, iar Eva Braun, soția sa de doar o zi, urma să-și ia și ea viața. Cadavrele lor trebuiau arse imediat, pentru a nu ajunge trofee.

Adjutantul său personal, SS Sturmbannführer Otto Günsche, a fost însărcinat cu organizarea incinerării, la dorința expresă a lui Hitler, care nu voia să ajungă exponat într-un muzeu de ceară la Moscova. După o ultimă masă și o conversație cu Magda Goebbels – soția lui Joseph Goebbels și o admiratoare devotată a Führerului – Hitler s-a retras în biroul său împreună cu Eva Braun. Magda încercase să-l convingă să fugă din Berlin, însă el a ales să moară în buncăr.

În jurul orei trei după-amiaza, după câteva minute de tăcere, martorii au auzit un foc de armă. Aghiotanții au așteptat aproximativ zece minute înainte ca Linge, unul dintre servitorii lui Hitler, să preia inițiativa. Împreună cu Bormann, a deschis cu grijă ușa biroului. Cei doi i-au găsit pe Hitler și Eva Braun așezați pe o mică canapea. Eva era căzută pe partea stângă, iar din trupul ei emana un miros intens de migdale amare, semnul distinctiv al cianurei, iar capul lui Hitler atârna inert, cu o rană provocată de un glonț în tâmpla dreaptă. Pistolul său Walther de 7.65 mm zăcea la picioare.

După două zile de la sinuciderea lui Hitler, s-au predat și ultimele trupe germane care apărau Berlinul, iar Germania nazistă a capitulat oficial pe 8 mai, zi celebrată în Rusia pe 9 mai.

1993: Jucătoarea iugoslavă de tenis Monica Seles a fost înjunghiată de un suporter al lui Steffi Graf

În timpul unui meci la Hamburg, Monica Seles, liderul tenisului feminin la acel moment, a fost atacată de un fan al rivalei sale, Steffi Graf. Avea doar 19 ani și opt titluri de Grand Slam câștigate. Incidentul i-a afectat cariera, ținând-o departe de competiții timp de doi ani. Deși a revenit, forma ei nu a mai fost aceeași, câștigând un singur Grand Slam după atac. Ulterior a reprezentat SUA și a părăsit tenisul profesionist în 2008.

1956: S-a născut regizorul danez Lars von Trier

Lars von Trier, una dintre figurile marcante ale cinematografiei contemporane, este cunoscut pentru stilul său provocator și vizionar. Filmele sale, deși adesea controversate, au fost premiate la marile festivaluri de film, inclusiv cu Palme d'Or la Cannes în anul 2000.

1994: A murit actorul român de teatru şi film George Constantin

George Constantin, o legendă a teatrului și filmului românesc, s-a remarcat prin roluri impresionante pe scenă și pe marele ecran. A debutat în teatru în adolescență, iar în cinematografie s-a impus în filme de referință precum „Reconstituirea” și „Cel mai iubit dintre pământeni”. A fost tatăl actorului Mihai Constantin și soțul mezzosopranei Iulia Buciuceanu.

2001: Dennis Tito, primul turist spațial, decolează pe o navetă rusească

Dennis Tito, om de afaceri american și fost inginer NASA, a devenit primul om care a plătit pentru a călători în spațiu. A zburat la bordul unei navete rusești către Stația Spațială Internațională, marcând începutul unei noi ere în explorarea spațială, cea a turismului cosmic.

2021: A murit Ioan Pop de Popa, medicul care a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureş

Profesorul Ioan Pop de Popa a fost un pionier al chirurgiei cardiovasculare din România. A realizat prima operație pe cord deschis în 1973 și a contribuit esențial la dezvoltarea acestui domeniu. A inventat numeroase dispozitive medicale și a pus bazele rețelei naționale de chirurgie cardiovasculară. Moștenirea sa rămâne un reper în medicina românească.