25 ianuarie: Ziua jafului din Muzeul Drents. Coiful de la Coţefeneşti şi trei brăţări dacice au fost furate în mai puţin de trei minute

Ziua de 25 ianuarie marchează de-a lungul timpului evenimente politice, nașteri și dispariții de personalități marcante, dar și unul dintre cele mai spectaculoase jafuri: furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări-spirale din Muzeul Drents.

1554: A fost fondat orașul São Paulo

Orașul São Paulo este situat în sud-estul Braziliei, în apropierea coastei Oceanului Atlantic, și reprezintă capitala statului cu același nume.

Este considerat centrul principal al evenimentelor culturale și artistice din Brazilia, fiind destinaţia preferată pentru concerte, competiții, prezentări de modă și manifestări sportive internaționale. Orașul este recunoscut pentru viața sa de noapte intensă, cu numeroase baruri, cluburi și localuri pentru toate gusturile.

De asemenea, São Paulo se remarcă prin diversitatea culinară, bucătăria franceză și chineză fiind extrem de bine reprezentate atât în restaurantele de top, cât și în rețelele de tip fast-food.

Metropola adăpostește peste 100 de muzee, aproximativ 120 de teatre și aproape 300 de cinematografe, alături de numeroase parcuri și spații verzi. Tot aici se află prestigioasa „Universidade de São Paulo”, una dintre cele mai importante instituții de învățământ superior și cercetare din Brazilia.

1864: A fost dat în folosință Spitalul Colentina din București

Spitalul Colentina își are originile în anul 1858, când prințul Scarlat Ghica a decis ctitorirea unui așezământ medical cunoscut inițial sub numele de „Noul Pantelimon”, ridicat pe un teren donat de domnitorul Grigore Ghica.

Construcția a început după planurile arhitectului M. Hartl, însă, în 1859, o comisie a constatat calitatea slabă a materialelor și a lucrărilor, recomandând demolarea și refacerea proiectului. Lucrările au fost reluate în 1862 pentru un singur pavilion, finalizat la sfârșitul anului 1863.

Inaugurarea oficială a avut loc la 24 februarie 1864, în prezența domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu prilejul aniversării a cinci ani de la Unirea Principatelor Române.

Până la finalul secolului al XIX-lea, complexul medical a fost extins prin construirea mai multor pavilioane și clădiri.

1918: Republica Populară Ucraineană își declară independența

Republica Populară Ucraineană s-a constituit pe teritoriul actual al Ucrainei în urma Revoluției Ruse din 1917. Deși denumirea poate induce în eroare, statul nu a fost o republică populară de tip comunist, fiind cunoscut și sub numele de Republica Națională Ucraineană.

În fața amenințării invaziei bolșevice, noul stat s-a aliat cu Republica Populară a Ucrainei Occidentale, formată din teritorii aflate anterior în Imperiul Austro-Ungar. În 1920, însă, întregul teritoriu a fost cucerit de bolșevici, care au înființat Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, potrivit Wikipedia.

1924: Au început primele Jocuri Olimpice de iarnă

Primele Jocuri Olimpice de iarnă s-au desfășurat la Chamonix, în Franța, între 25 ianuarie și 5 februarie 1924. Inițial, competiția a fost organizată sub denumirea de „Săptămâna Internațională a Sporturilor de Iarnă”, sub egida Comitetului Olimpic Francez.

Succesul evenimentului a determinat Comitetul Olimpic Internațional să recunoască ulterior competiția drept primele Jocuri Olimpice de iarnă din istorie. Tradiția organizării Jocurilor de iarnă în același an cu cele de vară a continuat până în 1992, când a fost introdus sistemul actual de alternare a competițiilor.

1944: S-a născut cântărețul de muzică populară Ion Dolănescu

Ion Dolănescu s-a născut la 25 ianuarie 1944, în comuna Perșinari, județul Dâmbovița, într-o familie numeroasă și modestă. A debutat pe scenă la vârsta de 18 ani, la Casa de Cultură din Târgoviște, iar în 1961 a cântat alături de Maria Tănase într-un turneu local.

De-a lungul carierei sale, Ion Dolănescu a devenit una dintre cele mai importante voci ale muzicii populare românești, înregistrând peste 50 de discuri și susținând spectacole cu mii de spectatori. A interpretat doine, balade, romanțe și cântece de petrecere, multe dintre ele create sau culese chiar de el.

Artistul a avut doi copii, Ionuț și Dragoș Carlos, primul urmându-i pașii în muzica populară.

Ion Dolănescu s-a stins din viață în 2009, la vârsta de 65 de ani, în urma unui stop cardiac.

1947: A murit gangsterul Al Capone

Alphonse Gabriel Capone, cunoscut drept Al Capone, a fost unul dintre cei mai faimoși gangsteri americani, dominând crima organizată din Chicago între 1925 și 1931,acumulând o avere uriașe din jocuri de noroc ilegale, trafic de alcool în perioada Prohibiției și extorcări.

Numele său este asociat și cu primele forme de spălare a banilor prin afaceri aparent legale. „Cariera” sa s-a încheiat în 1931, când a fost condamnat pentru evaziune fiscală și închis inclusiv la Alcatraz.

A murit în Florida, la 48 de ani, în urma unui accident vascular cerebral.

1949: Au fost acordate primele Premii Emmy

Primele Premii Emmy au fost decernate pe 25 ianuarie 1949, la Hollywood Athletic Club din Los Angeles, de Academia Televiziunii și Științelor Radio, şi au marcat începutul unei tradiții menite să recunoască excelența în televiziune.

La acea vreme, televiziunea era încă la început, iar premiile urmăreau să stimuleze inovația și creativitatea. Categoriile inițiale au inclus programe, actori, actrițe și realizatori tehnici, stabilind standarde care au influențat industria până astăzi.

1953: S-a născut dirijorul Nicolae Botgros

Nicolae Botgros s-a născut în satul Bădicu Vechi, în Republica Moldova, într-o familie de lăutari. A studiat muzica de mic, iar în 1978 a devenit conducătorul Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii”.

De-a lungul carierei, Nicolae Botgros a fost decorat cu numeroase distincții, inclusiv Ordinul „Meritul Cultural” și Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”, fiind recunoscut pentru contribuția sa excepțională la muzica populară românească.

2015: A murit artistul Demis Roussos

Demis Roussos a murit pe 25 ianuarie 2015, la vârsta de 68 de ani, răpus de cancer. Născut în Alexandria, Egipt, într-o familie grecească, artistul a devenit celebru atât ca membru al trupei Aphrodite’s Child, cât și ca solist.

Cu peste 60 de milioane de albume vândute, Demis Roussos a rămas în memoria publicului prin piese de succes precum „Goodbye, My Love, Goodbye” și „From Souvenirs to Souvenirs”.

2018: A murit marele istoric Neagu Djuvara

Istoricul, filosoful și diplomatul Neagu Djuvara s-a stins din viață pe 25 ianuarie 2018, la vârsta de 101 ani. A fost una dintre cele mai longevive și respectate figuri ale culturii române, recunoscut pentru erudiția sa, spiritul critic și modul accesibil în care a reușit să apropie publicul larg de istorie.

Născut la 18 august 1916, la București, Neagu Djuvara provenea dintr-o familie cu rădăcini aristocrate, cu origini aromâne pe linie paternă și legături cu vechi familii boierești românești pe linie maternă, precum Basarabii, Mușatinii, Brâncovenii, Cantacuzinii și Ghiculeștii. Această descendență i-a influențat interesul timpuriu pentru istorie și pentru destinul elitelor românești.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Djuvara a participat la lupte, iar ulterior a urmat o carieră diplomatică. În 1961, a plecat în Africa, stabilindu-se în Republica Niger, la scurt timp după obținerea independenței față de Franța. A lucrat ca și consilier prezidențial și a contribuit la organizarea Ministerului Afacerilor Externe, fiind implicat direct în procesul de construcție a unui stat african modern.

Pe lângă activitatea diplomatică, Neagu Djuvara a fost profesor de drept internațional și istorie economică la Universitatea din Niamey. A rămas în Niger timp de 23 de ani, perioadă în care a asistat la decolonizarea Africii și la nașterea statelor naționale independente, experiențe care i-au influențat profund gândirea istorică.

După Revoluția din decembrie 1989, s-a întors în România, unde a devenit profesor asociat la Universitatea din București între anii 1991 și 1998. A fost numit membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași și al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din București, consolidându-și statutul de reper intelectual al istoriografiei românești.

Neagu Djuvara a publicat peste 20 de volume de istorie, eseistică și memorii, fiind preocupat în special de filosofia istoriei și de evoluția civilizațiilor, fiind decorat cu numeroase distincții, printre care Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce, Ordinul Artelor și Literelor al Franței și Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

A primit, de asemenea, premii de excelență pentru întreaga activitate, rămânând până la finalul vieții un susținător fervent al cercetării istorice și al dialogului intelectual.

2025: Coiful de la Coţefeneşti şi trei brăţări-spirale din tezaurul dacic au fost furate din Muzeul Drents

Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost scena celui mai grav jaf din istoria sa, în urma căruia hoții au reușit să fure Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări-spirale din aur, piese emblematice ale tezaurului dacic, expuse în cadrul expoziției internaționale „Dacia – Regatul Aurului și Argintului”.

Jaful a avut loc chiar în dimineața zilei de 25 ianuarie, în ultima zi de vizitare, expoziția, una dintre cele mai ample prezentări ale patrimoniului dacic realizate vreodată în afara României, urmând să se încheie pe 26 ianuarie 2025, după șase luni în care artefactele fuseseră împrumutate muzeului din Olanda.

Cum au acționat hoții

La scurt timp, poliția olandeză a făcut publice imaginile surprinse de camerele de supraveghere, care documentează în detaliu modul de operare al infractorilor.

 În jurul orei locale 03:45, trei indivizi au ajuns în fața Muzeului Drents, au forțat una dintre ușile de acces și au amplasat un dispozitiv exploziv în peretele clădirii.

Explozia a distrus o parte din zid și a spart mai multe ferestre, creând o breșă prin care hoții au pătruns în interior. Întreaga acțiune a durat mai puțin de trei minute, timp în care infractorii au reușit să ajungă direct la vitrinele cu cele mai valoroase piese ale expoziției și să dispară cu cele mai importante artefacte ale tezaurului dacic expuse în muzeu.

Vă reamintim că Expoziția „Dacia – Regatul Aurului și Argintului” a reunit peste 650 de artefacte, bijuterii ceremoniale și obiecte cu caracter religios, datate din mileniul al II-lea î.e.n. Piesele proveneau din colecțiile a 18 muzee din România și erau asigurate pentru o valoare totală ce depășea 30 de milioane de euro.

Pentru prima dată, patrimoniul geto-dacic era prezentat la o asemenea scară internațională, expoziția având rolul de a evidenția rafinamentul artistic, complexitatea spirituală și importanța istorică a civilizației dacice în context european.

Valoare istorică inestimabilă

Artefactele din tezaurul dacic, care au dispărut de atunci fără urmă, au o importanță care depășește cu mult granițele României, specialiștii subliniind că valoarea lor nu poate fi redusă la prețul aurului din care sunt realizate.

De exemplu, deși aurul dacic are o valoare de aproximativ 89.000 de euro pe kilogram, coiful de la Coțofenești, cu o greutate de circa 800 de grame, a fost evaluat la peste 4 milioane de euro. Cele trei brățări dacice cântăreau între 700 de grame și 1,2 kilograme fiecare, însă valoarea lor patrimonială este incomparabil mai mare, fiind piese unice, fără echivalent în lumea antică.

Brățările regale dacice, simboluri ale puterii

Potrivit specialiștilor, brățările regale dacice descoperite în zona Sarmizegetusa Regia sunt printre cele mai spectaculoase vestigii ale civilizației dacice.

Dintre cele 24 de brățări regale descoperite între 1990 și 2001, România mai deține în prezent doar 10, din cele 13 recuperate între 2007 și 2011, după ce trei dintre acestea au fost furate în urma jafului din Olanda.

Datate între secolele I î.Hr. și I d.Hr., brățările erau probabil destinate nobililor sau chiar regilor daci, având un rol ritualic și simbolic, asociat cu puterea, statutul social și divinitatea, motivele spiralate și capetele de șerpi, simboluri ale protecției divine, subliniind semnificația lor sacră.

Coiful de la Coțofenești, piesă unică în lume

Descoperit în anii ’20 ai secolului trecut, în județul Prahova, coiful de aur de la Coțofenești este datat din secolul al V-lea î.Hr. și este considerat un simbol al civilizației getice. Măiestria artistică, reprezentările zoomorfe și mitologice, precum animalele fantastice și scenele de sacrificiu, indică o funcție ceremonială sau de protecție magică, mai degrabă decât una strict militară.

De asemenea, lipsa urmelor de utilizare în luptă confirmă caracterul ritualic al coifului, iar influențele tracice și grecești reflectă contactele culturale ale geto-dacilor cu alte civilizații antice.

Despăgubiri financiare, pierderi ireparabile

România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate din Muzeul Drents. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că pierderea nu poate fi compensată financiar, pentru că artefactele dispărute sunt comori arheologice de neînlocuit, comparabile ca importanță cu tezaurul lui Tutankhamon sau cu bijuteriile din Egiptul antic, esențiale pentru înțelegerea unei civilizații care a înflorit pe teritoriul actual al României înainte de cucerirea romană din anul 106 e.n.