19 ianuarie: Ziua când s-a născut Horia Tecău, unul dintre cei mai titrați jucători de tenis din România

Horia Tecău s-a născut pe 19 ianuarie 1985 în Constanţa. Tot pe 19 ianuarie s-au născut Romica Puceanu, regina muzicii lăutărești și poetul Edgar Allan Poe.

1809: s-a născut poetul Edgar Allan Poe

Un adevărat maestru al macabrului, Edgar Allan Poe a adus o contribuţie decisivă genurilor horror şi SF, fiind considerat în general de critici părintele povestirii detective moderne, dar în aceeaşi măsură apreciat pentru poeziile sale deosebite.

Autorul de povestiri fantastice cu gust bizar a trăit şi creat în prima jumătate a secolului al 19-lea (1809-1849), sfârşind în mod misterios la vârsta de 40 de ani, posibil ca urmare a unei supradoze de droguri. Poe avea înclinaţii spre un comportament obsesiv şi foarte instabil.

1927: S-a născut Romica Puceanu, regina muzicii lăutărești

Romica Puceanu s-a născut pe 19 ianuarie 1927, într-o familie de romi din Bucureşti, și a fost supranumită regina muzicii lăutăreşti fiind vestită nu doar în România, ci şi peste hotare.

Melodii precum “Şaraiman”, “Aş munci la plug şi coasă”, “Florăresele”, “Anii mei şi tinereţea”, “Ia mai dă o damigeană” au fost fredonate peste tot în lume, Romica Puceanu rămânând în istorie drept vocea de aur a muzicii lăutăreşti.

Pentru că provenea dintr-o familie de cântăreţi, artista şi-a făcut debutul în muzică la doar 14 ani. Conform biografiei interpretei, în perioada 1960-1970, Romica Puceanu a devenit o artistă neîntrecută.  

Romica Puceanu a murit pe 24 octombrie 1996, după cea fost rănită într-un accident rutier, petrecut în apropierea localităţii Dragoş Vodă, din judeţul Călăraşi. 

1945: Armata sovietică eliberează ghetoul din Łódź

Din cei 200.000 de oameni care erau în acest ghetou în 1940, mai puțini 900 erau încă în viață.

În 1943, oraşul Lodz din Polonia se afla sub teroarea nazistă. Procesul de exterminare lăsase oraşul aproape pustiu, oamenii concentraţi în fabricile ghetoului, îndureraţi şi obosiţi.

La 8 septembrie 1939, trupele Wehrmachtului înaintau mult în interiorul Poloniei şi ocupau Lodz, oraş industrial, al treilea ca mărime în Polonia. Lodz era un important centru al culturii evreieşti din Polonia, iar 34% din populaţie era de origine evreiască, anume 665 000 de locuitori. De la momentul ocupării, evreii au fost persecutaţi de către cadrele SS, dar şi de conlocuitorii germani.

Ghetoul fusese contruit, însă, doar ca o etapă temporară, iar soarta evreilor din Lodz era exterminarea. La 16 ianuarie 1942 au început deportările către lagărul de exterminare de la Chelmno – prioritate având bolnavii, invalizii, bătrânii, femeile şi copiii – iar până în septembrie, toţi evreii din Warthegau (partea vestică a Poloniei, anexată de Germania) fuseseră fie ucişi, fie deportaţi. Toţi în afară de 77 000 de evrei care au rămas în Lodz.

  Prin urmare, lagărul din Chelmno a fost închis, iar deportările au încetat. Până în mai 1944, ghetoul a fost transformat într-un lagăr de muncă – aproximativ 90% dintre evrei munceau în fabricile din ghetou.  

1966: Indira Gandhi a devenit prima femeie prim-ministru din istoria Indiei

Indira Priyadarshini Gandhi (n. 19 noiembrie 1917 – d. 31 octombrie 1984) a fost prim-ministru al Indiei din 19 ianuarie 1966 până la 24 martie 1977, și, din nou, din 14 ianuarie 1980 până la asasinarea ei pe 31 octombrie 1984.

Fiica primului prim ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, și mamă a altuia, Rajiv Gandhi, Indira Ghandi a fost unul dintre cei mai notabili și controversați lideri politici.

În ciuda numelui faimos, nu există nici o legătură de rudenie cu Mahatma Gandhi. Publicația Time a considerat-o una dintre cele mai influente femei ale secolului al XX-lea.

Când a izbucnit Războiul Indo-Pakistanez din 1965, Gandhi era în vacanță în regiunea de graniță Srinagar. Deși avertizată de Armată că insurgenții pakistanezi au pătruns foarte aproape de oraș, ea a refuzat să plece la Jammu sau Delhi.

S-a aliat guvernului local și a intrat în atenția presei, calmând în cele din urma națiunea. Shastri a murit în Takshent, la câteva ore după semnarea tratatului de pace cu președintele Pakistanului, Muhammad Ayub Khan, mediat de sovietici.

Shastri a fost un candidat al consensului, micșorând neînțelegerile între partidele de stânga și dreapta. Gandhi era candidata „Sindicatului”, o putere regională cu o imensă influență, care credea că va putea fi ușor manipulată.

După mulți ani, căutând explicații pentru greșeala dezastruoasă, Președintele Congresului de atunci, Kumaraswami Kamara a pretins că făcuse o promisiune personală lui Nehru să o facă pe Gandhi Prim-Ministru „cu orice preț”. Totuși, la aceea vreme, el și ceilalți o considerau ca o „gungi gudiya” – în traducere „o păpușă nătângă”.

Cu sprijinul Sindicatului, într-un vot al Partidului Parlamentar al Congresului, Gandhi l-a învins pe Morarji Desai cu 365 la 169 de voturi, și a devenit cel de-al treilea Prim Ministru al Indiei și prima femeie ce ocupa aceea poziție.

1985: S-a născut tenismenul Horia Tecău

Horia Tecău s-a născut pe 19 ianuarie 1985 în Constanţa. La vârsta de şase ani a intrat pentru prima dată pe un teren de tenis și s-a îndrăgostit de acest sport. La vârsta de 14 ani s-a clasat pe locul întâi, la dublu, alături de Florin Mergea, la Campionatele Europene de la San Remo. Iar în 2002, Tecău a fost campion la turneul de la Wimbledon şi finalist la Australian Open, competiţii destinate juniorilor. 

Tecău are titluri câştigate la Wimbledon în 2015 şi US Open în 2017, ambele alături de olandezul Jean-Julien Rojer, precum şi trofeul la Turneul Campionilor din 2015, tot alături de Rojer. De asemenea a mai câştigat medalia de argint la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016, alături de Florin Mergea, precum şi un titlu la dublu mixt la Australian Open, alături de americanca Bethanie Mattek-Sands, în 2012.

De asemenea, a câştigat cele mai multe titluri, 20, alături de Rojer, alte zece trofee alături de suedezul Robert Lindstedt, trei titluri cu Max Mirnîi şi câte unul alături de neozeelandezul Marcus Daniell, Victor Hănescu, belgianul Dick Norman, Florin Mergea şi germanul Kevin Krawietz.

Horia Tecău s-a retras din activitate în 2021.

1999: A cincea mineriadă: În marşul spre Bucureşti, câteva mii de mineri străpung barajul format de scutieri

Cea de-a cincea mineriadă a izbucnit în urma unui anunţ făcut de ministrul Industriilor, Radu Berceanu, în decembrie 1998, potrivit căruia două mine nerentabile din Valea Jiului urmau a fi închise din motive economice. Minerii au păstrat liniştea Sărbătorilor de Iarnă, însă, în 4 ianuarie, au ieşit în stradă cu mai multe revendicări, refuzate constant de către autorităţi. Pe 18 ianuarie, minerii pornesc către Capitală. Având experienţa regretabilă a altor patru acţiuni minereşti de amploare, jandarmii închid cu baricade Defileul Jiului.

Strategia jandarmilor era de a evita confruntarea directă şi, mai degrabă, de a-i extenua pe ortaci. Însă în marşul lor spre Bucureşti, câteva mii de mineri reuşesc să străpungă barajul format de scutieri la cca 4 km în aval de Mănăstirea Lainici. Forţele de ordine, bombardate cu pietre de către mineri, ripostează cu grenade cu gaze lacrimogene şi cartuşe fumigene, dar nu pot opri înaintarea minerilor, care ajung la Târgu Jiu, unde înnoptează.

2006: NASA a lansat prima sondă spațială către Pluto

Miusiunea New Horizons a fost lansată în 2006 din Cape Canaveral, Florida şi a avut ca scop să capteze imagini calitative cu Pluto, deoarece tehnologia era mult mai avansată decât la misiunile Voyager.

Deplasându-se mai rapid decât orice alt obiect construit de om şi lansat în spaţiu anterior şi propulsată fără gravitaţia Pământului, New Horizons a trecut în viteză pe lângă Marte, apoi pe lângă uriaşii gazoşi ca Jupiter şi a continuat voiajul său către destinaţia finală, un obiect ce nu depăşeşte Alaska în dimensiuni, având doar 2.250 de kilometri în diametru, şi care este Pluto, după cum precizează National Geographic Channel.

Pe 14 iulie, New Horizons a intratîn orbita planetei Pluto, după o călătorie de 4,8 miliarde de kilometri, în adâncul Sistemului Sola, fiind pentru prima oară când oamenii au putut studia îndeaproape planeta. Sonda a costat 700 de milioane de dolari şi a cartografiat perfect mica planetă de la marginea sistemului solar.