Exclusiv Adrian Cioroianu, la Interviurile Adevărul: Nicolae Ceaușescu „flirta cu americanii și cu occidentalii”

Ce caută România la masa negocierilor lui Donald Trump? Istoricul și fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a venit marți la Interviurile Adevărul, pentru o analiză „la sânge” a vizitei lui Nicușor Dan la Washington. Am discutat și despre statutul de observator în Consiliul Păcii și despre riscurile și oportunitățile acestui moment istoric.

Nicolae Ceaușescu „flirta cu americanii și cu occidentalii”

Cioroianu a abordat și mitul eficienței politicii externe din perioada lui Nicolae Ceaușescu. Potrivit lui Cioroianu, România a avut diplomați buni și înainte de 1989, însă succesul extern al regimului se datora poziției „rebele” a lui Ceaușescu față de Moscova, într-un context geopolitic favorabil.

„El era parte din lumea comunistă, dar era rebel în raport cu Moscova, că n-asculta de Moscova Ceaușescu și mai flirta cu americanii și cu occidentalii”, a explicat el.

În acest context, Cioroianu a tras o paralelă cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, despre care a spus că joacă astăzi rolul rebelului anti-european. „Este demnitatea rebelului, similară cu cea a lui Ceaușescu față de Moscova. Dar câștigurile sunt limitate”, a avertizat fostul ministru, adăugând că și Vladimir Putin se folosește de lideri politici doar atât timp cât îi sunt utili.

Pe tema politizării diplomației, Cioroianu a recunoscut că presiunile politice pentru numiri în consulate și posturi externe sunt constante. Totuși, el a subliniat că, pe termen lung, concursurile rămân cea mai corectă cale de acces în sistem.

În final, Adrian Cioroianu a încurajat tinerii să urmeze o carieră diplomatică, avertizând însă că drumul este dificil.

Modul în care este tratată politica externă a României

Adrian Cioroianu a vorbit și de modul în care este tratată politica externă a României, afirmând că deciziile majore sunt adesea comentate și influențate de oameni fără pregătire în domeniu, în timp ce specialiștii din Ministerul Afacerilor Externe rămân în plan secund.

„Sunt prea mulți oameni care își dau cu părerea despre ce ar trebui să facă țara în politica externă”, a spus Cioroianu, oferind exemple din trecut. El a amintit de perioada în care Liviu Dragnea propunea mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, fără consultarea diplomaților, iar cei de la extern au fost consternați.

Cioroianu l-a criticat și pe Sorin Grindeanu, despre care a spus că a susținut fără argumente clare participarea României la Consiliul Păcii, imediat după lansarea invitației de către administrația americană. „Argumentele erau de genul celor de la piață”, a comentat el.

În același timp, fostul șef al diplomației a apărat corpul diplomatic român, pe care îl consideră unul de înalt nivel. „Nu vreau să complimentez pe nimeni, dar ca unul care am condus ministerul ăla vă pot garanta că avem diplomați foarte buni, avem oameni foarte buni în Ministerul de Externe, doar că...ei nu pot apărea la televizor să vorbească și vorbesc alții în numele lor, de regulă oameni politici, care spun ce e în capul lor”, a afirmat Cioroianu.

Referindu-se la Nicușor Dan, Cioroianu a subliniat că acesta s-a consultat cu specialiștii din Externe înainte de a lua decizii sensibile. „Nu a decis de unul singur. A existat o dezbatere reală, iar mesajul inițial a fost că, personal, ar fi înclinat să nu meargă, dar interesele statului cer altceva”, a explicat el.

Istoricul a făcut o paralelă și cu foștii lideri ai României, arătând că atât Traian Băsescu, cât și Călin Popescu-Tăriceanu obișnuiau să asculte de sfaturile diplomaților atunci când ajungeau la putere, „și bine au făcut”, a punctat Cioroianu.

Polonia, mai pricepută la atragerea fondurilor europene decât România

Cioroianu a explicat diferențele majore dintre România și Polonia în politica externă și în atragerea fondurilor europene, dar și contextul politic tensionat din Ungaria, pe fondul apropierii premierului Viktor Orbán de administrația Trump.

Potrivit lui Cioroianu, unul dintre secretele succesului Poloniei în absorbția fondurilor europene a fost abordarea pragmatică a autorităților de la Varșovia. „Polonezii au fost mult mai puțin exigenți la dosarele depuse pentru fonduri europene. (...) Au avut această filozofie, că decât banii să stea la Bruxelles, mai bine să vină la noi. Și analizăm noi după aia dosarele”, a spus Cioroianu. În schimb, România ar fi blocată de o birocrație excesivă, care îi descurajează pe oameni să aplice pentru finanțări europene.

În acest context, fostul ministru a atras atenția asupra dezechilibrului economic dintre cele două țări. „Sunt firme poloneze mult mai multe decât firme românești în Polonia. Și asta e un dezechilibru care atâi se ne pune pe gând”, a subliniat el.

Viktor Orban, șanse să piardă alegerile

Referindu-se la scena politică din Ungaria, Cioroianu a afirmat că Viktor Orbán se află în cea mai vulnerabilă poziție electorală din cariera sa și are cele mai mari șanse să piardă alegerile. „A pierdut de mult spațiul urban și se bazează aproape exclusiv pe votul rural”, a explicat istoricul, adăugând că puterea „erodează inevitabil”.

Cioroianu a comentat și relația premierului maghiar cu Donald Trump, subliniind că susținerea americană nu mai este o garanție electorală.

În același timp, Cioroianu a exclus un posibil „Hungarexit”, chiar și în cazul unei noi victorii a lui Orbán. „Cât timp Uniunea Europeană dă bani, nu cred că Ungaria ar ieși din UE. Ar fi o inconștiență”, a spus el.

Importanța unei abordări pe termen lung privind războiul din Ucraina

În ceea ce privește războiul din Ucraina, Cioroianu a remarcat reziliența poporului ucrainean și importanța unei abordări pe termen lung: „Ucrainenii au o caracteristică războinică. Nu renunță la nimic. Suntem martori la un popor care a rezistat și continuă să reziste, chiar și după distrugerile din Harkov”. El a atras atenția că administrarea reconstrucției va fi un proces complex.

Istoricul a evidențiat și rolul României în reconstrucție: „Sunt oameni de afaceri care deja construiesc fabrici de cărămizi în nordul României. Adică e limpede că vrând nevrând vom fi parte din reconstrucție, că vom vrea să ne implicăm mai mult sau mai puțin. Asta nu va ține de statul român, va ține de curajul unor antreprenori români.”

Cioroianu a discutat și despre lecțiile Poloniei, considerând-o un model pentru România în plan extern.

Interviul a abordat și schimbările de paradigmă din Europa, pe fondul războiului din Ucraina. În opinia lui Cioroianu, acțiunile lui Vladimir Putin au determinat o reconfigurare strategică majoră, inclusiv în Germania, unde subiecte anterior tabu, precum reînarmarea și creșterea capacității militare, au intrat în dezbaterea publică.

Situația din Fâșia Gaza

Discuția s-a întreptat și către situația din Fâșia Gaza și planurile de reconstrucție ale regiunii, în contextul în care se vehiculează donații internaționale de miliarde de dolari.

Istoricul și fostul ministru de Externe a subliniat că România se află într-o poziție delicată, având relații diplomatice „în reconstrucție” cu Statele Unite, dar relații foarte bune cu statul Israel.

Adrian Cioroianu a discutat despre complexitatea situației din Orientul Mijlociu, conflictul din Ucraina și implicarea României în reconstrucția regiunilor afectate, subliniind că soluțiile sunt pe termen lung și necesită diplomație și coordonare internațională.

Cioroianu a explicat că planurile de reconstrucție a Fâșiei Gaza sau a Ucrainei nu pot fi realizate în mandatul oricărui lider actual. „Indiferent de planurile pe care președintele Trump sau premierul Netanyahu le iau acum sau le anunță acum, s-ar putea ca provocarea să fie mult mai mare. Nu știu, gândiți-vă și la reconstrucția Ucrainei. Credeți că se va termina în timpul lui Nicușor Dan sau în timpul lui Zelenski? Nu, nu. E rațional să ne spunem că va dura”, a afirmat Cioroianu, în cadrul interviului.

Referindu-se la extinderea Ierusalimului în Cisordania, istoricul a subliniat că situația continuă un conflict vechi de decenii, iar Israelul profită de atenția redusă a comunității internaționale asupra Gaza.

Incertitudini legate de poziția administrației Trump față de NATO și Europa

Cioroianu a atras atenția și asupra incertitudinilor legate de poziția administrației Trump față de NATO și Europa, declarând că Uniunea Europeană rămâne esențială pentru România, deși președintele american pare că o respinge.

Referindu-se la capacitatea lui Nicușor Dan de a gestiona o eventuală discuție directă cu liderul de la Washington, Cioroianu a afirmat că președintele României nu ar avea motive să aibă emoții.

„La nivelul alianței NATO, nu prea suntem siguri de ce mai înseamnă NATO pentru Donald Trump. ce înseamnă Europa pentru Donald Trump. Am văzut că preferă să vorbească despre Europa, dar nu agrează Uniunea Europeană. Pentru noi Uniunea Europeană e foarte importantă, pentru noi ca români. Și asta ne face să credem că o discuție directă între ei, cu cărțile pe masă, și eu îl văd capabil pe Nicușor Dan, pentru că are această siguranță a unui cercetător în matematică. Adică nu de ce ar fi emoționat că se întâlnește cu Donald Trump. (...) Această deplasare la Consiliu Păcii e parte dintr-o tactică și să nu zic strategie, că strategie sună pretențios, dar să fie primul pas tactic într-o direcție pe care noi o dorim”, a precizat acesta.

Cioroianu, despre vizita lui Nicușor Dan la Washington: „Dacă avem ceva de discutat cu președintele american, e bine să mergem”

Adrian Cioroianu a declarat, la interviurile Adevărul, că vizita președintelui României la reuniunea Consiliului Păcii din Statele Unite trebuie privită într-un context diplomatic mai larg. Cioroianu respinge ideea unei interpretări simpliste a relațiilor internaționale.

Cioroianu a subliniat că susținătorii președintelui Nicușor Dan nu se suprapun neapărat cu simpatizanții președintelui american Donald Trump, motiv pentru care criticile legate de deplasarea acestuia în SUA nu ar trebui analizate „binar, în alb și negru”.

„Situația actuală internațională nu e în alb și negru. Nu e în alb și negru. Sunt multe nuanțe de gri. Și asta mă face să cred că o vizită acolo, de-a care nu trebuie să-mi înlocuiască întâlnira bilaterală, vizita pe care o urma să o facă vreodată la Washington, în fine, o vizită bilaterală. Dacă avem ceva de discutat cu președintele american, e bine să mergem. Dacă mergem la Washington doar să bifăm o întâlnire și să facem niște poze, n-am câștigat nimic”, a explicat Cioroianu.

Amintim că președintele Nicușor Dan a declarat duminică, 15 februarie, că a decis să meargă la reuniunea Consiliului Păcii de la Washington, în urma invitației transmise de Donald Trump.

Anunțul deciziei a venit după o perioadă mai lungă de ezitare. „Decizia de a fi prezent la aceste discuții are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii.

România a susținut permanent necesitatea identificării unei soluții care să ducă la încheierea conflictului și a acordat sprijin populației civile din Fâșia Gaza, în special prin operațiuni de evacuare medicalǎ de urgențǎ”, a precizat șeful statului.