Zece lucruri de ştiut despre Kurzarbeit. Modele de calcul: cât câştigă angajaţii şi cât câştigă statul

Programul Kurzarbeit pentru munca flexibilă aduce beneficii pentru angajaţi, angajatori şi pentru stat, însă reuşita lui depinde de condiţiile impuse şi flexibilitatea acestuia.

Reuşita modelului Kurzarbeit şi deschiderea angajatorilor de a apela la acest sprijin oferit companiilor care recurg la reducerea timpului de lucru ca urmare a diminuării temporare a activităţii depind de condiţiile care vor fi impuse pentru accesarea lui, afirmă Anca Grigorescu, partener în cadrul companiei de avocatură bpv Grigorescu Ştefănică şi unul dintre avocaţii care au susţinut încă din martie adoptarea Kurzarbeit.

Modelul Kurzarbeit este denumit „Sprijin pentru program flexibil de muncă”  în programul „Reclădim România- Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică” lansat recent de către Guvern. Detaliile privind implementarea programului de lucru flexibil (modelul Kurzarbeit) vor fi stabilite în perioada imediat următoare de către Guvern.

„Kurzarbeit aduce beneficii pentru angajaţi, angajatori şi pentru stat. Angajaţii nu îşi pierd locul de muncă şi primesc salariul aproape integral, deşi muncesc mai puţin. Angajatorii îşi păstrează forţa de muncă şi au o şansă mai mare de a readuce business-ul la un nivel cel puţin funcţional. Statul evită creşterea numărului de şomeri prin alocarea unor sume de bani mai mici decât în cazul ajutorului de şomaj, continuă să încaseze taxe si contribuţii sociale şi preîntâmpină dificultăţile generate de înmulţirea şomerilor şi ulterior a persoanelor susţinute exclusiv social”, afirmă Anca Grigorescu, cea care coordonează departamentul de Dreptul Muncii în cadrul bpv Grigorescu Ştefănică.

Ce este Kurzarbeit

Conceptul Kurzarbeit înseamnă lucru cu timp de muncă redus şi este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani.

Kurzarbeit a fost utilizat şi în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit celebru în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008.

Datele estimative ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică Europeană (OECD) arată că până în trimestrul al treilea din 2009 peste 200.000 de joburi din Germania au fost salvate datorită Kurzarbeit.

De asemenea, în 2009, în timpul precedentei crize financiare, deşi Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu aproape 6%, înregistrând cea mai mare scădere a PIB din cele şapte ţări analizate, numărul angajaţilor a rămas stabil. În schimb, în alte economii puternice, precum cele din Franţa, Italia, Marea Britanie, Japonia, SUA sau Canada, numărul angajaţilor a scăzut, cea mai mare contracţie fiind în SUA, de până la aproape 4%, arată datele Fondului Monetar Internaţional.

Cât câştigă angajaţii, cât câştigă statul

În cazul companiilor care vor aplica la acest program, indemnizaţia susţinută de stat ar urma să fie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate.

„De exemplu, dacă timpul de muncă s-ar reduce la 50%, angajatul ar urma să primească 50% din salariu de la angajator şi 37,5% din partea statului. Adică în total 87,5% pentru un timp de muncă efectiv prestat de 50%”, explică Anca Grigorescu.

În cazul unui angajat căruia i s-a redus activitatea la 50%, vă prezentăm câteva calcule despre veniturile statului şi ale angajatului în funcţie de diferite niveluri salariale:

a)      Salariu mediu brut pe economie (5.201 lei în aprilie 2020) – statul suportă 1.950 lei şi încasează 1.991 lei

Angajatul primeşte 4.551 lei brut

b)      Salariu minim brut (2.230 lei) – statul suportă 836,25 lei şi încasează 804 lei

Angajatul primeşte 1.951 lei brut

c)  Salariu brut de 9.000 lei – statul suportă 3.375 lei şi încasează 3.446 lei

Angajatul primeşte 7.875 lei brut

Ce companii pot aplica pentru Kurzarbeit

Sunt eligibile companiile care şi-au redus temporar activitatea şi a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puţin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. De asemenea, în planul de redresare economică lansat de Guvern se precizează că măsura poate fi implementată pentru un termen minim de trei până la şase luni şi se va aplica în cazul reducerii timpului de lucru pentru cel puţin 10% din angajaţii unei companii.

„Cred că toate tipurile de companii cu activitatea redusă temporar, fie că vorbim despre IMM-uri sau de companii mari, vor fi de principiu interesate să acceseze acest program. Măsura este aşteptată de întregul mediu de business din România, indiferent dacă sunt companii care au efectuat sau nu concedieri ori dacă au suspendat contractele de muncă ale salariaţilor prin intermediul şomajului tehnic”, afirmă Anca Grigorescu.

Condiţiile în care o companie poate aplica la acest program vor fi stabilite de Guvern în perioada imediat următoare.

„Deschiderea companiilor de a aplica la Kurzarbeit este influenţată de evoluţia economiei, de posibilitatea firmelor de a accesa simultan sau alternativ mai multe modele de sprijin, de condiţiile impuse. De altfel, reuşita acestui program de redresare a businessului va depinde în mare măsură de nivelul de condiţii si restricţii impuse angajatorilor pentru a-l accesa. În cazul în care condiţiile vor fi imposibil sau prea dificil de îndeplinit, angajatorii ar putea fi nevoiţi să apeleze la măsuri mai uşor de implementat, care, în acest caz, se traduc prin concedieri. De rapiditatea implementării Kurzarbeit depinde salvarea a numeroase locuri de muncă şi chiar salvarea existenţei multor companii aşa că sper că programul va deveni funcţional cât mai curând”, adaugă oficialul bpv Grigorescu Ştefănică.