VIDEO Românii, cei mai expuşi la înlocuirea cu roboţi
0România este cea mai expusă ţară din Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte numărul de joburi care riscă să fie în viitor înlocuite cu roboţi. Peste 60% din locurile de muncă sunt ameninţate, de departe cea mai mare pondere din blocul european.
Într-o cercetare realizată de think-thank-ul european Bruegel, România stătea în anul 2013 cel mai rău din UE la proporţia de locuri de muncă ameninţate de avansul tehnologic şi automatizarea muncii. Ceea ce înseamnă că peste 60% din lucrătorii din România ar putea în viitor să fie înlocuiţi cu roboţi.
Mai puţin prost decât noi stau Croaţia şi Portugalia, cu proporţii cuprinse între 57,5% şi 60%, urmate de Bulgaria, Ungaria, Polonia, Grecia, Italia şi Spania, unde circa 55%-57,5% din joburi sunt înlocuibile de roboţi. La polul opus regăsim Marea Britanie şi Suedia, unde sub 47,5% din locurile de muncă sunt ameninţate de roboţi, urmate de Franţa, Irlanda şi Belgia, cu ponderi între 47,5% şi 50%.
Trei „valuri” de automatizare
Femeile vor fi lovite mai puternic de trendul automatizării locurilor de muncă, arată un studiu realizat de PwC şi publicat în cadrul Forumului Economic Mondial. Totodată, lucrătorii cu studii superioare pot primi o lovitură mai puternică, chiar mai devreme decât ceilalţi muncitori, dar cei mai puţin calificaţi vor fi expuşi pe termen lung ameninţărilor. Mai mult, locurile de muncă de la oraşe vor fi pierdute mai devreme în favoarea automatizării.
Un prim val de automatizare care va avea loc în următorii doi-trei ani va afecta cel mai mult serviciile financiare şi profesionale, în comparaţie cu alte industrii. „Când vă uitaţi la serviciile financiare, multe locuri de muncă sunt de rutină, cum ar fi analiza datelor. Sunt vulnerabile la automatizare”, susţine John Hawksworth, economist-şef al PwC. „Într-o oarecare măsură, este o continuare a ceea ce deja se întâmplă. Putem vedea deja că băncile se mută către online şi închid filiale”, continuă el.
Automatizarea va continua, de asemenea, să se amplifice într-un al doilea val, până când un al treilea val de „autonomie”, de la mijlocul anilor 2030, când tehnologia mai complicată, cum ar fi maşinile fără şofer şi robotica vor avea un impact mai mare asupra industriilor care angajează un număr mare de persoane, cum ar fi transporturile, asistenţa medicală şi învăţământul.
Avansul tot mai puternic al tehnologiei şi al inteligenţei artificiale (IA) ridică astfel probleme pentru regulatori. De exemplu, ce va însemna răspândirea roboţilor şi a AI pentru apărarea şi siguranţa viitorului locurilor de muncă. Şi ce reguli pot asigura că aceste inovaţii sunt benefice în mod colectiv?
Până în prezent, dezbaterile politice privind aceste întrebări au fost limitate. Însă mai mulţi legislatori europeni au început deja munca legislativă şi pe acest front, potrivit lui Guy Verhofstadt, preşedintele grupului ALDE din Parlamentul European.
În februarie anul trecut, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie care cerea stabilirea unor noi reguli care să guverneze inteligenţa artificială şi roboţii. Aceasta cerea Comisiei Europene să propună măsuri care să maximizeze beneficiile economice ale acestor tehnologii şi, în acelaşi, timp, să garanteze un nivel standard de siguranţă şi securitate. De exemplu, atât mai mulţi membri ai PE, cât şi miliardarul Bill Gates au cerut taxarea roboţilor. Aceasta presupune o „taxă pe robot”, un fel de impozit pe care întreprinderile l-ar plăti dacă maşinile ar lua locul oamenilor.