Ucraina se laudă că poate livra în România gaze naturale din Norvegia. Mai departe, acestea ar putea ajunge în Bulgaria, Turcia şi Grecia

Ucraina are capacitatea să transporte gaze naturale din Norvegia în România, Bulgaria, Turcia şi, posibil, în Grecia, a declarat Volodimir Demcişin, ministrul ucrainean pentru Energie, în cadrul unei la conferinţa ţinute în Houston,  statul american Texas, relatează Sputnik.

„Capacităţile Ucrainei permit transportul (de gaze naturale) din nordul (Europei), din Norvegia, către Ucraina“, a declarat Demcişin miercuri. „Putem transporta aceste gaze naturale către România, Bulgaria, Turcia şi, potenţial, în Grecia“, a continuat el.

Infrastructura ucraineană pentru transportul gazelor naturale, care a fost dezvoltată în anii '60-'70, este dsponibilă şi capabilă să transporte volume mari de gaze naturale, a precizat el. Ucraina deţine 38 de linii de transport distincte, care conectează partea de sud a ţării cu cele de est şi vest, dar şi regiunea de nord cu cea de sud, a mai precizat ministrul.

Şi Ucraina investighează practicile Gazprom, după anunţul UE

Pe de altă parte, gigantul rus Gazprom acţionează în condiţii „discriminatorii“ şi afectează economia ucraineană, a declarat premierul Arseni Iaţeniuk la Kiev, citat de Unian în pagina electronică.

El a cerut Comitetului ucrainean de luptă antimonopol să demareze o investigaţie împotriva gigantului rusesc în domeniul energetic din această cauză.

„Guvernul ucrainean cere Comitetului Antimonopol să înceapă investigarea 

companiei ruseşti Gazprom, care acţionează în condiţii discriminatorii, potenţial necompetitive, şi provoacă pagube economiei ucrainene“, a declarat Iaţeniuk, citat de serviciul de presă al Cabinetului.

Şeful Guvernului „tocmai a încheiat examinarea materialelor pe acest subiect, pregătite de către Ministerul Justiţiei, Ministerul pentru Energie şi Industria Cărbunelui şi Comitetul Antimonopol“, potrivit aceleiaşi surse.

„Vom adresa partenerilor noştri din Uniunea Europeană (propunerea) de a efectua împreună această investigaţie în vederea constatării monopolului companiei ruseşti Gazprom nu doar în Uniunea Europeană, ci şi în Ucraina“, a declarat Iaţeniuk.

Gazprom, pasibilă de o amendă de 15 miliarde de dolari

Comisia Europeană (CE) a acuzat miercuri în mod formal compania rusă Gazprom pentru că ar abuza de poziţia dominantă pe care o deţine pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, în urma unei investigaţii iniţiate în 2012.

Comisia a înaintat companiei ruse Gazprom o „declaraţie de obiecţii“ prin care arată că producătorul încalcă regulile antitrust ale pieţei gazelor naturale în opt ţări, şi anume Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia.

În cazul în care este găsită vinovată, compania rusă poate fi amendată cu până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă o sumă în jurul a maximum 15 miliarde de dolari. 

CE a început în 2012 ancheta pentru a verifica dacă Gazprom abuzează de poziţia dominantă pe piaţa europeană pentru a împiedica aprovizionarea din alte surse şi pentru a taxa clienţii incorect, însă acţiunea a fost întârziată de declanşarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina.

Oficialii grupului rus au încercat din răsputeri să evite punerea oficială sub acuzaţie, inclusiv directorul Alexei Miller deplasaându-se în ultimul an la Bruxelles pentru a convinge oficialii europeni. Între timp, însă, Rusia a anexat Crimeea şi a izbucnit conflictul din estul Ucrainei. Concomitent, Gazprom a tăiat gazele pentru Kiev şi a redus arbitrar, vreme de jumătate de an, livrările către o serie de state, respectiv Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Austriei şi României.

De asemenea, a ameninţat că statele care vor alimenta Ucraina prin procedura de "flux reversibil", totul în timp ce încerca să convingă Europa că este un partener de încredere.

Gazprom Neft şi Gazprombank, sub sancţiuni

Gazprom nu se află oficial pe lista companiilor aflate sub sancţiunile Uniunii Europene sau ale SUA, dar două subsidiare ale sale sunt, respectiv Gazprom Neft - braţul petrolier al gigantului şi Gazprombank - braţul său financiar. Ambele au cerut ajutor de la statul rus pentru a putea face faţă represaliilor economice internaţionale.