Video Tunelurile pentru urși pe autostrăzile României. Cum au evoluat coridoarele verzi, privite la început cu suspiciune

Doar câteva ecoducte au fost construite în ultimii ani pe autostrăzile din România, una dintre țările recunoscute în Europa pentru fauna sălbatică bogată în animale mari. Privite la început cu suspiciune, „tunelurile pentru urși” sunt tot mai des întâlnite în proiectele de infrastructură.

Primele pasaje verzi pentru animale au fost construite încă din anii ‘50 în Europa, într-o perioadă în care România era încă departe de construi autostrăzi. Abia după anii 2000, proiectele de infrastructură au inclus și în România treceri pentru animale.

Tunelul de pe Autostrada Orăștie - Sibiu

Autostrada A1 Nădlac – București, cu o lungime de aproximativ 580 de kilometri, este prima autostradă „verde” din România, pe traseul căreia au fost construite ecoducte pentru trecerea animalelor sălbatice. În planurile inițiale din anii 2000, aceste „pasaje verzi” nu se regăseau. Ele au fost introduse ulterior, la solicitarea organizațiilor și autorităților de mediu, precum și a Uniunii Europene.

La început, unii oficiali români le-au privit cu reticență, considerându-le inutile și costisitoare, și au atras atenția că acestea vor amâna finalizarea lucrărilor de infrastructură. Între timp, însă, ecoductele au devenit o componentă obișnuită a autostrăzilor care traversează zone naturale protejate. Unele „tuneluri pentru urși”, așa cum au fost denumite adesea, au avut atât rolul de coridoare de trecere pentru animalele sălbatice, cât și pe cel de a contribui la stabilizarea terenului.

Chiar dacă numărul sălbăticiunilor care le folosesc nu a fost contorizat, iar în unele zone localnicii spun că nu au văzut vreodată urși sau lupi, „pasajele verzi” sunt considerate eficiente pentru diminuarea impactului pe care autostrăzile îl au asupra mediului.

Inaugurat în 2013, Tunelul Săcel (video), cu o lungime de 340 de metri, a fost primul tunel de autostradă construit în România. Structura a fost realizată pe Autostrada A1 Orăștie – Sibiu, având rolul de a păstra stabilitatea versantului traversat de autostradă, dar și de a facilita trecerea animalelor sălbatice între colinele împădurite și valea Cibinului.

Primele „pasaje pentru urși” construite pe Autostrada Lugoj – Deva

Cele mai faimoase ecoducte au fost proiectate pe Autostrada Lugoj – Deva, planificată încă de la mijlocul anilor ’90. Proiectul inițial de construcție a autostrăzii din vestul României, cu o lungime totală de aproximativ 100 de kilometri, nu prevedea realizarea unor ecoducte, însă acestea au fost impuse prin revizuirea acordului de mediu din 2010.

În 2011, mai multe organizații de mediu au transmis Comisiei Europene și statului român un memorandum privind impactul negativ al Autostrăzii Lugoj – Deva și necesitatea construcției unor ecoducte și tuneluri pe traseul acesteia, în zona Podișului Lipovei, considerat un culoar natural între Munții Poiana Ruscă și Munții Apuseni.

„Recomandăm ca toate ecoductele proiectate pentru carnivorele mari din zona studiată să aibă o lățime de cel puțin 200 de metri. Dacă, din motive bugetare, nu vor exista suficiente fonduri disponibile pentru a proteja principalele căi de circulație ale carnivorelor mari în timpul construcției autostrăzii, recomandăm ca aceasta să fie proiectată astfel încât să permită realizarea ulterioară a unor ecoducte funcționale suplimentare”, se arăta în memoriul organizațiilor de mediu din 2011.

În 2013, acordul de mediu pentru construcția autostrăzii a fost revizuit, iar planurile au fost adaptate pentru a include construcția unor ecoducte (tuneluri și viaducte) cu o lungime totală de aproape doi kilometri, în zona Holdea – Margina, dar și a unor „pasaje verzi” cu lățimi de cel puțin 80 de metri, în zonele Lăpugiu și Brănișca din județul Hunedoara. Până în 2019 au fost construite trei astfel de „pasaje pentru urși”, așa cum au fost denumite, unul la Brănișca (video) și alte două situate la câteva sute de metri unul de celălalt, în apropierea nodului rutier de la Holdea (comuna Lăpugiu de Jos, Hunedoara).

Cele trei „pasaje verzi”, finalizate în 2019, au fiecare o lățime de aproximativ 80 de metri și asigură legătura peste autostradă între regiunile Carpaților Meridionali (Munții Poiana Ruscă) și Munții Apuseni, într-o zonă considerată optimă pentru deplasarea carnivorelor mari și clasificată drept coridor ecologic. Unii specialiști au arătat că, pe lângă rolul lor de a facilita trecerea animalelor, aceste structuri au contribuit și la stabilizarea versanților, în zone afectate anterior de alunecări de teren.

În zonă, numărul urșilor, râșilor și lupilor este estimat de ocoalele silvice locale din Hunedoara la câteva zeci de exemplare, însă nu se cunoaște exact numărul animalelor sălbatice care au tranzitat autostrada prin aceste locuri. În schimb, localnicii povestesc că adesea pot fi văzuți ciobanii păstorindu-și turmele deasupra autostrăzii Lugoj – Deva.

Tuneluri și viaducte uriașe, în zonele sensibile ale Autostrăzii A1

Mai puțin de zece kilometri din Autostrada A1 Lugoj – Deva au rămas nefinalizați și se află încă în șantier, pe un traseu care leagă localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș).

Aproximativ jumătate din lungimea acestui segment va fi parcursă pe viaducte, pasaje și tuneluri, proiectate atât pentru reducerea impactului asupra mediului, cât și pentru prevenirea problemelor de stabilitate a terenului.

Cele mai spectaculoase lucrări vor fi tunelurile care străbat dealurile Coșavei. Galeriile celor două tuneluri aflate în construcție din 2024 vor avea o lungime totală de aproximativ 4,6 kilometri, iar viaductele și pasajele care le completează vor însuma aproape 1,5 kilometri.

În planurile inițiale ale tronsonului de autostradă din vestul României era prevăzută construcția unui viaduct de 700 de metri (înlocuit în prezent de unul de 1.085 de metri) și a unui alt viaduct de 175 de metri, iar în locul tunelurilor actuale autostrada urma să traverseze zone de debleu, săpate la o diferență de nivel de până la 110 metri.

Practic, un deal întreg ar fi trebuit mutat din loc pentru a face loc autostrăzii.

Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă cu tuneluri este așteptată în 2026.

Două „culoare verzi” pe Valea Oltului

Pe Valea Oltului vor intra în șantier două ecoducte, proiectate pe tronsoanele 2 și 3 ale Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești. Unul dintre ele va fi construit la ieșirea din satul Lazaret, spre județul Argeș, iar celălalt, la Călinești, în apropierea mănăstirii Cornetu.

Ambele vor avea lățimi de cel puțin 100 de metri, lungimi de circa 300 de metri și vor traversa Drumul Național 7, râul Olt și calea ferată din defileu. Ele sunt considerate viitoare căi sigure de deplasare a animalelor sălbatice, într-o zonă populată de urși, în Munții Căpățânii, Cozia și Făgăraș.

„Cele două ecoducte (de la Călinești și din sudul localității Lazaret) reprezintă o măsură minimă de asigurare și refacere a conectivității ecologice în zona barierelor existente, contribuind la evitarea unui impact cumulat semnificativ asupra elementelor de biodiversitate din siturile Frumoasa, Munții Făgăraș și Cozia”, arată proiectul autostrăzii.

Realizarea ecoductului de la Călinești este estimată pentru începutul anului 2027, iar pentru cel din Lazaret, constructorii nu au primit încă avizele necesare începerii lucrărilor. Tronsoanele de autostradă de pe Valea Oltului au termen de finalizare în 2028.

Mai multe ecoducte vor fi construite și pe viitoarele autostrăzi A8 Târgu Mureș - Târgu Neamț și A3 Brașov - Făgăraș.