Tot mai mulți români cotizează la pensiile private facultative Pilon III

Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de 4,42 miliarde de lei, la finalul lunii octombrie, în creştere cu 32% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeaşi dată a anului anterior, conform unui raport al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

"Cele mai multe investiţii au fost efectuate local (96%), majoritatea fiind denominate în lei (90%)", se menţionează în raport.

Potrivit sursei citate, valoarea contribuţiilor virate în luna octombrie a fost de 52,9 milioane de lei, în timp ce contribuţia medie a fost 158 de lei.

La finalul lunii octombrie, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 2,914 miliarde de lei, respectiv 65,9%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 1,101 miliarde de lei (24,9%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 161,128 milioane de lei, respectiv 3,6% din totalul activelor, iar depozitele cu 117,795 milioane lei (2,7%).

Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 695.554 de participanţi în octombrie 2023.

Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Aegon Esential, Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, BRD Medio, Generali Stabil, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea şi Raiffeisen Acumulare. 

Modificările aduse Codului Fiscal în ultimele luni au creat îngrijorare în rândul celor care  contribuie la Pilonul II de pensii private obligatorii, din cauza unor eventuale supraimpozitări la care s-a renunțat ulterior.

În urmă cu o săptămână, administratorii fondurilor de pensii prtivate (APAPR) averttizau că Noul Cod Fiscal are anumite ambiguități, care creează premisele impozitării progresive a câștigurilor de capital din fondurile de pensii private, asimilate în mod eronat cu pensiile de serviciu.

Asociația Pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) avertiza că începând cu data de 1 ianuarie 2024, pensiile private, cunoscute drept Pensiile Pilonul II obligatoriu și Pilonul III Facultativ, au fost asimilate în mod eronat cu partea necontributivă a pensiilor de serviciu, cunoscute public și ca pensii speciale, menționează un comunicat de presă al instituției.

Astfel, în loc de impozitarea plăților din fondurile de pensii private cu cota normală de 10%, așa cum se face în prezent și precum la pensiile plătit din sistemul public, de la data de 1 ianuarie 2024 regimul fiscal riscă să devină cel cu cotele progresive de până la 20%, aplicabil câștigurilor de capital, care este cel mai nefavorabil dintre toate produsele de economisire sau investire din România.