Tensiuni majore pe piața muncii. Noile reguli pentru angajarea străinilor, criticate dur de agențiile de recrutare

Guvernul a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță care reglementează activitatea firmelor de recrutare a muncitorilor străini și aduce modificări privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străini. Proiectul a stârnit ample reacții din partea patronatelor, care reclamă „o agresiune fără precedent asupra mediului economic și o încălcare flagrantă a drepturilor constituționale”.

Unul dintre punctele centrale ale proiectului de ordonanță de urgență vizează agențiile de plasare a forței de muncă. Acestea vor fi supuse unor reguli mult mai stricte: pentru a putea opera legal, agențiile trebuie să obțină o autorizare clară și transparentă, să respecte standarde unitare de recrutare și plasare și să fie supuse unor controale periodice. Scopul este de a preveni fraudele, exploatarea lucrătorilor și evaziunea fiscală.

Strâns legat de acest aspect este introducerea unui depozit financiar obligatoriu. Fiecare agenție de recrutare va trebui să constituie un depozit sau o garanție financiară, care să acopere mai multe situații critice: costurile de repatriere în caz de reziliere a contractului, eventualele despăgubiri pentru lucrători sau sancțiuni aplicate agenției pentru nerespectarea legislației. Această măsură are două obiective principale: protejarea muncitorilor împotriva abuzurilor și asigurarea că statul nu va suporta costurile unor eventuale nereguli ale agențiilor. Practic, fondul constituie o formă de “garanție” că agenția respectă toate regulile legale și că orice problemă poate fi acoperită financiar fără a afecta lucrătorii sau bugetul public.

Pe de altă parte, proiectul prevede digitalizarea completă a procedurilor, prin crearea unei platforme unice pentru depunerea și urmărirea cererilor de muncă pentru străini. Aceasta va permite angajatorilor să transmită documentele online, să urmărească stadiul dosarului și să reducă birocrația.

Obligații pentru angajatori

O altă modificare importantă este introducerea listei oficiale a ocupațiilor deficitare, actualizată de două ori pe an. Această listă va facilita angajarea rapidă a lucrătorilor străini în domeniile în care există lipsă de personal calificat, cum ar fi construcțiile, industria alimentară sau IT-ul.

Pentru angajatori, proiectul clarifică responsabilitățile privind contractele și condițiile de muncă: toate contractele vor avea formate standardizate, în română și în limba înțeleasă de lucrător, iar obligațiile angajatorilor privind salarizarea și condițiile de muncă vor fi stricte și verificabile.

De asemenea, este interzisă perceperea de taxe sau comisioane de la lucrători, toate costurile recrutării și plasării revenind agenției sau angajatorului. Această prevedere urmărește să elimine practicile abuzive și să protejeze forța de muncă străină.

În paralel, ordonanța accentuează combaterea muncii ilegale și a exploatării, prin controale mai stricte și prin sancțiuni clare pentru nerespectarea regulilor. Orice încălcare poate atrage sancțiuni administrative sau penale, inclusiv pentru agenții și angajatori.

Agențiile derecrutare acuză Guvernul că încalcă drepturile constituționale

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) a protestat ferm, catalogând proiectul drept „o agresiune fără precedent asupra mediului economic și o încălcare flagrantă a drepturilor constituționale sub masca reglementării”. Conform președintelui PIFM, Romulus Badea, mecanismul garanției financiare riscă să devină un instrument de colectare rapidă a amenzilor de la stat, lăsând muncitorii străini fără protecție reală.

 „Garanția financiară impusă de guvern agențiilor și angajatorilor devine o problemă majoră pentru muncitorii străini, deoarece statul o transformă într-un simplu rezervor pentru colectarea amenzilor. Deoarece contestația nu suspendă executarea, acest fond ajunge să servească exclusiv bugetului de stat, în loc să asigure protecția și drepturile lucrătorilor internaționali. Este, în esență, o manevră de a trage bani rapid, fără bătăi de cap, în timp ce muncitorii străini rămân expuși și fără nicio plasă de siguranță”, subliniază liderul patronatului.

În plus, orice abatere minoră poate duce la pierderea imediată a dreptului de autorizare, fără avertisment sau gradualitate, ceea ce poate falimenta firmele chiar și pentru erori administrative minore.

Conform noilor prevederi, spune patronatul, o singură abatere poate duce la pierderea definitivă a dreptului de autorizare, fără avertisment sau gradualitate, fapt ce contravine jurisprudenței CEDO, care impune garanții stricte în materia sancțiunilor cu caracter penal. În acest context, agențiile devin responsabile patrimonial chiar și pentru faptele străinului, cum ar fi fuga de la locul de muncă, sau pentru acțiunile angajatorului beneficiar, asupra cărora nu au control legal. „Sistemul de sancțiuni este complet disproporționat. La o amendă de 40.000 de lei pe om, o greșeală administrativă pentru 30 de muncitori străini înseamnă o sancțiune de 1.200.000 de lei. Nu se iau în calcul cazurile fortuite, agențiile plătesc pentru orice”, este de părere Romulus Badea.

Patronatul semnalează, de asemenea, că limita impusă asupra numărului de angajați străini, calculată pe baza mediei anului anterior, pedepsește companiile care cresc sau se dezvoltă rapid. Această măsură restricționează IMM-urile și afectează în mod direct angajarea legală a muncitorilor temporari, iar interzicerea accesului străinilor pe piața agenților de muncă temporară riscă să transforme sute de angajați legali în persoane fără forme de muncă.

Platforma digitală nu funcționează

Pe lângă aceste probleme, platforma digitală necesară pentru gestionarea proceselor nu este încă operațională, ceea ce poate bloca zeci de mii de dosare și pune în pericol respectarea termenelor legale pentru angajatori. PIFM solicită o perioadă de testare reală și funcționarea paralelă a sistemelor, pentru a evita sancțiuni nedrepte și blocaje administrative.

În paralel cu aceste critici, proiectul de OUG include și măsuri menite să digitalizeze complet procesul de autorizare, să introducă lista oficială a ocupațiilor deficitare și să standardizeze contractele pentru lucrătorii străini. De asemenea, sunt interzise perceperea de taxe sau comisioane de la muncitori, iar controalele urmăresc combaterea muncii ilegale și exploatării. Scopul declarat al ordonanței este de a asigura transparență, predictibilitate și protecția lucrătorilor, însă modul în care au fost formulate prevederile și structura sancțiunilor ridică semne de întrebare privind impactul economic real și echitatea măsurilor.

Astfel, pe de o parte, ordonanța încearcă să creeze un cadru legal mai sigur pentru angajarea străinilor, iar pe de altă parte, patronatul avertizează că anumite prevederi pot paraliza activitatea agențiilor și afectează direct forța de muncă legală, riscând să blocheze creșterea economică și să pună muncitorii străini în situații vulnerabile.