Temele nefăcute ale Guvernului Orban: reformarea „guvernului paralel“ al lui Dragnea, Comisia de Prognoză
0Guvernul Orban a demarat, înainte să fie demis, un proiect de reformare a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, instituţie care devenise un „guvern paralel“ al lui Liviu Dragnea, însă el nu a apucat să fie aprobat. Astfel, nu au fost respectate promisiuni importante, precum cea potrivit căreia Comisia nu se va mai ocupa de investiţiile în parteneriat public-privat.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă a fost discutat într-o primă lectură în şedinţa de Guvern, însă moţiunea de cenzură a făcut ca el să nu mai poată fi adoptat, deşi a primit aviz de la Consiliul Economic şi Social (CES). Ionel Dancă, şef al cancelariei premierului demis Ludovic Orban, ne-a spus că proiectul nu a mai intrat pe ordinea de zi şi că oricum nu era nevoie de ordonanţă. Aşadar, reorganizarea Comisiei de Prognoză se poate face prin hotărâre de guvern, în perioada următoare, a precizat el.
Cum a devenit Prognoza un „guvern paralel“
Reamintim că, în 2018, Guvernul PSD a majorat numărul de funcţii îndeplinite de Comisia de Prognoză de la 5 la 12 şi pe cel al atribuţiilor de la 29 la 58. Faptul că CNSP devenise un „guvern paralel“ este subliniat şi de Cabinetul Orban, care arată în proiectul de ordonanţă că autoritatea Comisiei de Prognoză ajunsese mai mare decât a Secretariatului General al Guvernului şi decât a ministerelor.
„În ultimii doi ani, prin reglementări succesive şi în dezacord cu principiile organizării administraţiei publice centrale, Comisia Naţională de Strategia şi Prognoză a dobândit competenţe care nu au legătură cu activitatea sa, precum administrarea schemelor de ajutor de stat, finanţator pentru autorităţile administraţiei publice locale din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Această situaţie juridică nouă a afectat capacitatea Comisiei în domeniul analizelor şi prognozelor macroeconomice, care constituie obiectul său de activitate, pentru care de altfel a fost înfiinţată. Separat, s-a constituit Consiliul de Programare Economică. CPE formulează puncte de vedere cu privire la propunerile de politici publice, înainte de a fi transmise la Secretariatul General al Guvernului, ceea ce înseamnă că această structură ar putea avea o autoritate mai mare decât SGG şi a ministerelor economice“, arată nota de fundamentare a proiectului.
Atribuţii tăiate
Cabinetul Orban pregătea aşadar scăderea numărului de funcţii şi atribuţii îndeplinite de Prognoză, dar şi schimbarea din temelii a acestora, laolaltă cu desfiinţarea Consiliul de Programare Economică.
Mai precis, proiectul propunea, printr-un nou articol introdus în lege, asigurarea independenţei Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză în ceea ce priveşte realizarea prognozelor, pentru asigurarea calităţii acestora prin „obiectivitate, deontologie, transparenţă“.
De asemenea, Guvernul Orban a propus tăierea atribuţiilor care se referă la ajutoarele de stat şi parteneriatul public-privat, pentru revenirea instituţiei la obiectul principal de activitate: realizarea de prognoze. „În acest sens, toate acele activităţi care au creat din CNSP un vehicul de gestionat scheme de ajutor de stat, finanţări/grant-uri sau o structură de coordonare pentru parteneriate public-privat sunt eliminate“, arată proiectul.
Sunt eliminate de asemenea şi atribuţiile pentru elaborarea de proiecte de sprijin pentru populaţie şi mediul de afaceri. Reamintim aici programele „gROwth“, „Investeşte în tine“, ajutorul pentru industria cinematografică, Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, dezvoltarea staţiunilor balneare.
Mai precis, atribuţiile Comisiei de Prognoză se vor limita la elaborarea de analize şi prognoze, deşi va continua să elaboreze programe şi strategii de dezvoltare. De asemenea, CNSP trebuie să amelioreze cooperarea cu Comisia Europeană şi să fixeze o colaborare cu alte institute de prognoză din UE şi din afara spaţiului UE. Instituţia se va implica de asemenea în procesul de adoptare a monedei euro. Totodată, va contribui la programele de guvernare, dar în loc să urmărească respectarea acestora „la virgulă“, va participa doar la monitorizarea modului de realizare a lor.
Consiliul de Programare Economică va fi desfiinţat. În schimb, el va fi înlocuit cu Consiliul de Evaluare Macroeconomică, un consiliu ştiinţific de specialitate cu rol consultativ, alcătuit din şase membri, din care vor face parte reprezentanţi de prestigiu ai mediului universitar, academic şi ai societăţii civile cu competenţă în domeniul macroeconomic. Preşedintele şi membrii vor primi o indemnizaţie lunară de 50% din indemnizaţia preşedintelui CNSP, cu condiţia participării la şedinţa lunară. Mai precis, aceştia ar primi circa 8.300 lei brut pe lună.
Una dintre primele decizii ale Guvernului Orban a fost demiterea preşedintelui Comisiei de Prognoză, Ion Ghizdeanu, aflat de câteva zeci de ani la conducerea instituţiei. El a fost înlocuit cu Nicolae Cristian Stănică, fost vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică.
Recent, Guvernul Orban a decis şi transferarea unor proiecte majore coordonate de Comisia de Prognoză către ministerele de resort. Executivul a precizat că programele vor fi reevaluate.
Citeşte şi:
Programele derulate de Comisia Naţională de Prognoză se întorc la ministere şi vor fi reevaluate
OFICIAL Ion Ghizdeanu a fost demis de la şefia Comisiei de Prognoză. Cine îi va lua locul