Taxa Temu alungă avioanele cu mărfuri de pe Otopeni la Budapesta

Taxa pe coletele extracomunitare impusă de România de la 1 ianuarie produce efecte dezastruoase și nu pentru că i-ar împovăra pe români cu cei 25 de lei pe care ar trebui să îi plătească pentru fiecare colet, ci pentru că a diminuat bugetul statului din cauza tertipurilor folosite de către comercianții din afara UE pentru a se eschiva de la plata taxei.

Potrivit informațiilor „Adevărul”, pentru a se eschiva de la plata taxei de 25 de lei, companii precum Temu, Shein, Alibaba și altele și-au deschis filiale sau depozite în alte state UE care nu percep încă nicio taxă, redirecționând transporturile pe alte aeroporturi, preponderent în Ungaria. În acest fel, România nu numai că nu încasează taxa de 25 de lei, dar pierde și taxele vamale pe care le încasa până acum.

„Introducerea taxei logistice de 25 RON per colet, prin Legea nr. 229/2025, a avut efecte rapide și profunde asupra fluxurilor logistice desfășurate prin Aeroportul Internațional Henri Coandă (OTP). Departe de a aduce venituri suplimentare semnificative la buget, măsura a determinat o relocare masivă a fluxurilor logistice și vamale în afara României, cu cu impact fiscal și economic negativ și efect devastator asupra poziției strategice a Aeroportului Internațional Henri Coandă (OTP)”, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanții Asociației Comisionarilor în Vamă- PRO CUSTOMS.

Aceștia au explicat că, în a doua jumătate a anului trecut, Aeroportul Internațional Henri Coandă (OTP) a procesat aproximativ 7,362 milioane de colete de e-commerce, cu o valoare totală declarată de aproape 212.3 milioane euro, destinate consumatorilor finali din România, Bulgaria, Grecia și Austria.

Aceste colete, cu valori individuale sub 150 de euro, au fost declarate prin procedura vamală H7 / IOSS, special creată la nivelul UE pentru comerțul electronic B2C.

„Deși impresionante ca volum, aceste 7.362 milioane de colete reprezentau doar 50% din totalul mărfurilor tranzitate prin OTP în acea perioadă. Cu alte cuvinte, fluxurile de e-commerce au atras și alte tipuri de marfă, consolidând rapid rolul aeroportului ca nod logistic regional”, au explicat reprezentanții asociației.

Spre comparație, arată sursa citată, în întreg anul 2024, OTP raportase aproximativ 36.000 de tone de marfă procesată. În schimb, în cea de-a doua jumătate a anului trecut, ca urmare a operării a peste 278 de zboruri cargo charter, volumul total de marfă ajunsese la peste 20.000 de tone (din care mai putin de 10.000 tone reprezentau marfuri e-commerce), un nivel care indică o schimbare structurală a importanței OTP în fluxurile logistice mondiale.

Efectul imediat al taxei: 99% din volume, relocate

Potrivit specialiștilor în transport internațional de mărfuri, platformele globale de e-commerce au reacționat rapid și strategic: „Au înființat entități juridice în Uniunea Europeană, preponderent în Ungaria, au obținut înregistrări locale de TVA și au început să importe bunurile prin procedura clasica B2B – H1prin care sunt plătite taxele vamale și TVA-ul în vamă.

Mărfurile sunt puse în liberă circulație în alte state UE, dobândind statut de bunuri comunitare, iar vânzările către consumatorii români au loc ulterior ca livrări intra-UE. În acest nou model, taxa logistică de 25 RON nu mai este aplicabilă.

Introducerea taxei logistice de 25 RON per colet a produs un efect aproape instantaneu: aproximativ 99% din volumele de e-commerce au fost redirecționate către alte puncte de intrare în UE. Principalul beneficiar a fost Aeroportul din Budapesta (BUD)”.

Taxa Temu a adus pierderi uriașe României

Efectele introducerii taxei logistice devin evidente atunci când se compară, pe același volum de marfă din semestrul II 2025, cele două ipoteze de încasare la bugetul de stat, susțin reprezentanții Asociației Comisionarilor în Vamă- PRO CUSTOMS.

În prima ipoteză, cea în care s-ar fi aplicat taxa logistică, cele 7,362 milioane de colete procesate prin procedura B2C (adică de la comerciant către clientul final) au fost taxate cu o taxă logistică echivalentă cu 5 euro per colet, rezultând. 36.8 milioane euro.

„Aceasta reprezintă venitul total maxim care ar fi putut fi obținut de statul român din această măsură pentru volumul analizat din semestrul II 2025”, spun specialiștii.

În cea de-a doua ipoteză, aceea a vămuirii clasice în România prin procedura standard B2B – H1 (B2B înseamnă tranzacții între comercianți, nu către clientul final), pentru același volum de marfă, dar fără aplicarea taxei logistice, încasările fiscale estimate ar fi fost semnificativ mai mari: taxele vamale, calculate conform normelor europene aplicabile produselor din cele 5,3 milioane de colete ar fi adus 46,7 milioane euro, iar TVA achitat în vamă la punerea în liberă circulație alți 54,4 milioane euro.

„Comparând cele două ipoteze, 36.8 milioane euro – venituri potentiale din taxa logistică și cele 101.1 milioane euro – venituri potențiale din taxe vamale și TVA, rezultă că statul nu mai încasează nimic: aproape toate volumele au fost mutate la Budapesta (BUD), unde sunt plătite taxele vamale și TVA-ul, iar mărfurile ajung ulterior în România ca bunuri intra-comunitare, astfel că nu se mai colectează nici taxa logistică de 25 RON, iar activitățile de control, audit și conformitate se desfășoară în afara jurisdicției române.

Iar consecințele sunt clare: reducerea transparenței fiscale, limitarea capacității de supraveghere a comerțului electronic transfrontalier și o erodare a bazei fiscale pe termen mediu și lung”, precizează specialiștii.

Pierderi pentru economie și pentru Aeroportul Otopeni

Operatorii români implicați anterior în aceste fluxuri logistice au pierdut volume importante, arată specialiștii, cu efecte directe asupra ocupării forței de muncă și asupra veniturilor bugetare din impozite pe profit, salarii și contribuții sociale.

„La nivelul Aeroportului Otopeni, relocarea volumelor a dus la sistarea sau mutarea zborurilor cargo, generând pierderi directe de peste 2.5 milion de euro din taxe de aterizare, parcare și utilizare a infrastructurii. Mai grav, scăderea volumelor afectează masa critică necesară menținerii rutelor cargo și a rezultat in relocări permanente a capacităților logistice catre alte aeroporturi”, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanții asociației PRO-Customs.

Potrivit acestora, plecarea fluxurilor de e-commerce către alte aeroporturi din regiune „blochează dezvoltarea OTP ca hub logistic regional”.

„Fără un astfel de hub, economia României devine dependentă de infrastructura altor state, iar operatorii economici români își pierd competitivitatea, suportând costuri logistice mai mari.

Introducerea taxei logistice de 25 RON fără o analiză aprofundată a consecințelor a generat un scenariu predictibil. Platformele de e-commerce, în deplină conformitate cu legislația europeană, au modificat fluxurile logistice, mutând majoritatea operațiunilor în afara României.

Rezultatul: pierderi directe pentru bugetul de stat de aproximativ 700 milioane euro / an. Dacă luăm în calcul și pierderile indirecte cauzate operatorilor economici români, efectul financiar devine devastator.

Impactul cumulat – fiscal, economic și strategic – este profund, diminuând rolul României în lanțurile logistice mondiale și poziția Aeroportului Otopeni în logistica mondială”, au subliniat specialiștii.

Italia: Coletele sunt redirecționate către alte aeroporturi din UE

România și Italia sunt primele state europene care au impus deja o taxă logistică pe coletele Temu și Shein, sperând că astfel vor diminua invazia de colete extracomunitare cu care se confruntă Europa. În România, taxa pe coletele venite din afara UE se aplică de la 1 ianuarie și este de 25 de lei, în Italia, începând cu aceeași dată taxa este de 2 euro.

Companiile italiene de logistică și operatorii aeroportuari se plâng că taxa a dus deja la o scădere bruscă a numărului de colete mici gestionate de rețelele lor logistice, scrie Financial Times.

Aceștia susțin că zborurile cargo din afara UE aterizează pe alte aeroporturi din blocul comunitar pentru a evita taxa și îndeamnă guvernul lui Meloni să suspende sau să abroge taxa.

„Măsura a avut un efect de bumerang”, a declarat Valentina Menin, directoarea generală a grupului industrial Assaaeroporti, care reprezintă companii care administrează 32 de aeroporturi italiene, inclusiv Malpensa din Milano, unul dintre cele mai mari centre de transport marfă din țară. „Întregul sector logistic italian pierde afaceri”, a spus ea.

Când a decis să impună taxa ca parte a bugetului pe 2026, Roma a estimat că ar putea strânge 122 de milioane de euro în acest an și 245 de milioane de euro în anul următor.

Însă, potrivit agenției vamale italiene, numărul coletelor cu valoare mică care au sosit direct în Italia din afara UE între 1 și 20 ianuarie a fost cu 36% mai mic decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut.

Menin a declarat că cel puțin 30 de zboruri către Malpensa, punctul de sosire pentru 60% din toate mărfurile trimise în Italia pe calea aerului, au fost redirecționate către Liège în Belgia, Amsterdam și Budapesta de la începutul anului, pe măsură ce companiile se reorganizează pentru a evita taxa.

Conform normelor UE existente, odată ce mărfurile intră pe piața unică și trec prin vamă la sosire, acestea pot circula liber fără verificări sau taxe suplimentare, permițând companiilor să evite cu ușurință taxa de manipulare a Italiei.