Sunt sau nu sunt bani pentru creșterea salariilor bugetarilor? Precizările unui renumit economist

Sute de mii de bugetari din mai multe domenii de activitate protestează sau și-au anunțat intenția de a protesta, cerând printre altele creșterea salariilor.

Negocierile în cazul angajaților din învățământ durează de mai bine de o săptămână, fără ca părțile – sindicaliștii și autoritățile – să fi ajuns la un rezultat.

Simultan, mai multe categorii de profesioniști bugetari – polițiști, grefieri, angajați din penitenciare, sănătate etc - au anunțat și ei că vor organiza proteste, cerând, pe lângă creșterea salariilor și renunțarea la creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani.

În paralel, premierul Nicolae Ciucă a acuzat slaba colectare a veniturilor la buget și i-a demis pe șefii de la „Vămi” și de la Resurse Minerale, luând act și de demisia șefului ANAF, Lucian Heiuș.

Glăvan: Statul poate face rost de bani aplicând reformele fiscale

În tot acest tăvălug de informații, în care bugetarii cer mai mulți bani la salariu, iar statul spune că nu are de unde, „Adevărul” l-a consultat pe economistul Bogdan Glăvan (și el profesor, dar în mediul privat) întrebându-l dacă sunt sau nu bani la buget pentru satisfacerea revendicărilor bugetarilor.

„Acum, categoric nu!” a spus economistul, precizând însă că „statul poate face rost de bani”. „Poate face rost de bani aplicând reformele fiscale pe care și le-a asumat prin PNRR, prin modificarea Codului Fiscal. Asta se poate face începând cu bugetele pe 2024. Pe termen scurt, ar trebui eliminate scutirile fiscale și reducerea cheltuielilor publice, așa cum s-a făcut parțial prin «ordonanța auterității». Acum, în timp ce vorbim, sunt cazuri în care sunt majorate salarii în companii de stat și sunt acordate prime”, a declarat Bogdan Glăvan pentru „Adevărul”.

O bună parte din creșterea salariilor s-ar întoarce tot la stat

Economistul a adăugat că, în cazul creșterii salariilor din învățământ cu 25% așa cum c er sindicaliștii impactul bugetar ar fi de 2,5 miliarde de lei, din care însă o mare parte s-ar întoarce tot la stat prin aplicarea taxelor și impozitelor, contribuțiilor și bineînțeles al impozitelor plătite de companiile de la care cumpără bugetarii bunurile.

„Trebuie eliminate scutirile de la plata impozitelor, pentru că vorbim de circa 1 milion de beneficiari. Trebuie corectate erorile. și vorbim de exceptarea de la plata taxelor și impozitelor de către circa 100.000 sau mai mult de IT-iști, încă 500.000 de angajați în construcții și alți peste 300.000 de angajați în agricultură și industria alimentară. Așa ar crește și încasarea veniturilor la bugetul de stat, chiar cu 2-3% din PIB”, a explicat economistul.

„Nimeni nu vrea să guverneze în criză”

Întrebat dacă mișcările sindicale anunțate aproape simultan ar putea avea și vreun amestec politic, economistul a spus că nu este imposibil, deși „rocada nu mai este o certitudine” pentru că „nimeni nu vrea să guverneze în criză”, fiind posibil să fie vorba și de o „mișcare mimetică (acțiune imitativă – n. red.) din partea sindicatelor din mai multe domenii de activitate, din cauza inflației ridicate și a scăderii puterii de cumpărare”.

„Astfel de mișcări sindicale au avut loc în multe state din lume în ultima perioadă, pentru că oamenii suportă cu greu inflația”, a încheiat Glăvan.